"Rusia, succesoarea Uniunii Sovietice, se consideră țară învinsă și umilită la încheierea Războiului rece. Funcționarea Uniunii Sovietice determinase transferuri de populație, dar și numirea unor elite rusești la conducerea tuturor republicilor sovietice. Destrămarea URSS, în 1991, a generat traume politice, efecte economice, strategice și militare pentru o perioadă destul de lungă. Din 2008 a început o perioadă de recuperare.
Războiul cu Georgia, iresponsabilitatea lui Sakashvili, au oferit un astfel de prilej. Ca și „modelul” Kosovo. Cazurile Abhazia și Osetia de Sud au fost experimentul. Maidanul de la Kiev, din 2014, a oferit un nou prilej de „expansiune” teritorială, prin ocuparea Crimeii, pe aceleași motive istorice.
Iar în prezent, „recunoașterea” republicilor separatiste Donețk și Lugansk, de pe teritoriul Ucrainei, aruncă în aer ordinea mondială post-belică și pune sub semnul întrebării principiile dreptului internațional, în numele unei doctrine re-înviate a revizionismului teritorial. O astfel de politică, la nivel global, poate aruncă lumea în haos. În numele unor momente favorabile de istorie, ce au desenat în anumite feluri granițele în Europa și în lume, ar trebui continuate la infinit războaie și conflicte politice?", a scris Adrian Năstase pe blogul său.
"M-a şocat lecţia de istorie"
"Dincolo de operațiunile și manevrele militare rusești de la frontierele Ucrainei, pe mine m-a șocat „lecția de istorie” pe care ne-a ținut-o la televizor președintele Puțin, pentru a justifica o nouă politică revizionistă. Nu sunt un admirator al politicii interne sau externe a Ucrainei, dar felul în care acționează Rusia în Ucraina creează un precedent foarte periculos pentru securitatea internațională actuală", a mai scris Adrian Năstase.
Putin aplică reforma KGB adaptată. Lavinia Betea: ”Nimic nu este nou în istorie!”. De ce sunt numiți militarii ”trupe de menţinere a păcii”
Istoricul Lavinia Betea a vorbit în exclusivitate pentru DC NEWS despre cele trei direcţii de reformă trasate de KGB încă de pe vremea lui Gorbaciov, direcţii pe care pare că le urmează, cumva, şi Vladimir Putin, chiar dacă adaptat la vremurile actuale.
"Politica nu poate fi disociată de propagandă. Temele propagandei, în orice timp şi în orice loc, sunt recurente. Ele sunt doar adaptate la contextele care reclamă o anumită urgenţă, o anumită criză, cum este şi cea din momentul de faţă. Eu am fost foarte surprinsă, citind cartea uneia dintre cercetătoarele pe care eu le stimez, Francoise Thom se numeşte, "Sfârşiturile comunismului". Ea făcea o analiză serioasă pe baza presei sovietice, deci a surselor deschise, asupra pregătirilor ce se făceau în perestroika, pentru ca cetăţenii sovietici şi cei din ţările patronate de Moscova prin durităţile reformei, fără să se recurgă la mari proteste", a declarat istoricul Lavinia Betea pentru DC NEWS.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Acest articol reprezintă o opinie.
