Corneliu Baba a fost pictor, cunoscut mai ales pentru portretele sale, dar și pentru alte tipuri de tablouri și ilustrații de cărți.
Prima expoziție publică a sa a avut loc în anul în 1934 la Băile Herculane. Puțin după debutul său oficial la Salonul de Artă din București cu o pictură numită ,,Jucătorul de șah", a fost arestat și închis pentru scurtă vreme la închisoarea Galata din Iași.
Deși a avut o relație nu prea ușoară cu autoritățile comuniste, care îl denunțau ca fiind formalist, Baba a reușit să se impună ca un ilustrator și artist. Pe distanța unui deceniu (1940-1950), într-un moment când iși căuta propriul drum, artistul era confruntat cu fenomenul de înghețare a limbajului în formele neoacademice, convenționale. A avut o scurtă perioadă în care a pictat în stilul realismului socialist, oțelari și tablouri cu țărani, dar și-a revenit repede. Baba depășește contradicția simplificatoare a acestui climat. Soluția sa se bazează pe apelul la valorile marii tradiții a picturii, numit de obicei spațiu al clasicității.
Se refugiază în tablourile cu țărani și pictează foarte multe scene din timpul răscoalei din 1907. Pictorul redescoperă chipul și universul țăranului român, conferindu-le simbolul permanenței , din această epocă datează pânzele ,,Întoarcerea de la sapă", ,,Țărani", ,,Odihnă pe câmp". În 1955 i-a fost permisă o plecare în Rusia și apoi a câștigat o medalie de aur la o expoziție internațională la Varșovia. În 1956, Baba a însoțit ,,Jucătorul de șah" și alte două picturi la o expoziție din Veneția, apoi a călătorit împreună cu tablourile la expoziții dinMoscova,Leningrad și Praga. A desenat ilustrații pentru romanul cu țărani al lui Mihail Sadoveanu, ,,Mitrea Cocor".
Premiile și expozițiile au continuat să se acumuleze, conducându-l spre o expoziție personală la New York în 1970 și aducându-i decorația Steaua Roșie în 1971.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
