Ofensiva Rusiei a ajuns la „intensitate maximă” în estul Ucrainei, în timp ce Kremlinul a respins planul de pace italian

'E greu, dar rezistăm. Luptăm pentru fiecare centimetru pe linia frontului, pentru fiecare aşezare. Armele occidentale ne pot ajuta să respingem inamicul dincolo de teritoriul nostru', a transmis prin Telegram comandantul şef al forţelor armate ucrainene Valeri Zalujnîi. 'Avem mare nevoie de arme care să permită să lovim inamicul la mare distanţă', a adăugat el, subliniind că 'orice întârzierea în livrarea de arme grele este plătită de vieţile oamenilor care apără lumea de 'raşism - un cuvânt creat prin combinarea prescurtărilor de la 'Rusia' şi 'fascism', folosit în Ucraina pentru a desemna regimul instituit la Moscova de Vladimir Putin.

Pe teren, armata rusă continuă să progreseze lent, după ce a eşuat să preia controlul Kievului şi Harkovului, astfel că acum îşi concentrează eforturile pe cucerirea completă a Donbasului, bazin industrial din estul Ucrainei, parţial controlat de separatiştii proruşi din 2014. Cu bombardamente intense, aceasta ameninţă direct Severodoneţk, un oraş cu 100.000 de locuitori înainte de război, care ar putea cunoaşte aceeaşi soartă ca a Mariupolului, mare oraş-port din sud-estul ţării, distrus în cea mai mare parte după săptămâni în şir de asediu soldat cu peste 20.000 de morţi, potrivit Kievului. 'Misiunea este extrem de dificilă în regiunea Lugansk după trei luni de atacuri şi bombardamente permanente.

Iar în prezent toate forţele ruşilor sunt concentrate aici şi trebuie să ţinem piept acestei întregi hoarde', a declarat guvernatorul regiunii Lugansk, Serghei Gaidai, într-o postare video pe contul său Telegram. Potrivit acestuia, numeroase infrastructuri militare ucrainene au fost distruse şi 'încet-încet, băieţii noştri se retrag spre poziţii mai fortificate'. 'Este foarte dur pentru băieţii noştri (soldaţi ucraineni). Extrem de dificil. Dar ei rezistă', a adăugat el. 'Luptele şi-au atins intensitatea maximă şi ne aşteaptă o etapă lungă şi extrem de dificilă', a rezumat la Kiev, joi, viceministrul apărării Ganna Maliar, subliniind că Ucraina va lupta până la eliberarea completă a teritoriilor sale în cadrul graniţelor recunoscute internaţional, potrivit Unian.

Întrebată despre situaţia Kievului, Ganna Maliar a apreciat că ameninţarea planează în continuare. 'Pentru că distrugerea Kievului şi răsturnarea guvernului ucrainean este calea cea mai rapidă pentru cucerirea Ucrainei. Astfel va trebui să trăim cu ideea că această ameninţare va fi mereu cu noi', a subliniat ea. În conferinţa sa de presă, viceministrul apărării ucrainean a spus că preşedintele rus Vladimir Putin 'şi-ar putea salva obrazul, luându-şi tălpăşiţa de pe teritoriul ţării noastre', potrivit Unian.

Primarului Kievului, Vitali Klitschko, afirmase joi în cadrul Forumului economic mondial de la Davos că nu le poate 'oferi garanţii de securitate' locuitorilor capitalei, care au părăsit oraşul, dar vor să revină. Patru persoane au fost ucise în noile bombardamente ruse la Harkov, al doilea oraş ca mărime din Ucraina, care începuse să revină la o viaţă normală la mijlocul lunii mai, a indicat joi pe Telegram guvernatorul regiunii, Oleg Sinegubov, potrivit AFP. 'Ocupanţii au bombardat din nou centrul regional', a declarat Sinegubov. 'Potrivit informaţiilor preliminare, şapte persoane au fot rănite şi, din păcate, patru au decedat', a indicat el, cerând locuitorilor să rămână în adăposturi.

Guvernatorul nu a putut să precizeze ce clădiri sau ce parte a oraşului au fost lovite. Dar, potrivit unui jurnalist AFP, o zonă rezidenţială din cartierul Pavlovo Pole, care se întinde din centru până în nordul oraşului, a fost afectată. De la mijlocul lunii mai, în aceasta metropolă din estul Ucrainei, la aproximativ 50 kilometri de graniţa cu Rusia, care avea aproximativ 1,5 milioane de locuitori înainte de război, a revenit un calm relativ. Forţele ruse îşi încetaseră ofensiva asupra Harkovului, concentrând mai multe trupe în estul şi sudul Ucrainei, iar oraşul începea o revenire dificilă la normalitate, inclusiv prin redeschiderea metroului.

După bombardamentul de joi, primarul, Igor Terehov a precizat că metroul va continua să transporte călători, dar va evita zonele cu risc de bombardament. La Moscova, ministrul de externe rus Serghei Lavrov a calificat joi drept neserios planul de pace pentru Ucraina propus de Italia şi care cere ca peninsula Crimeea anexată de Rusia şi regiunea separatistă prorusă Donbas să rămână în interiorul graniţelor ucrainene, dar cu un statut de largă autonomie, relatează AFP.

Nici nu se pune problema ca Crimeea şi Donbasul să aparţină Ucrainei cu o largă autonomie, a spus Lavrov într-un interviu acordat postului rus RT. Politicieni serioşi care doresc rezultate nu pot propune astfel de lucruri, cei care o fac sunt cei care doresc să se autopromoveze în faţa electoratului lor, a adăugat ministrul rus, făcând referire la ministrul de externe italian Luigi Di Maio.

Acesta din urmă a anunţat săptămâna trecută că ţara sa a prezentat la ONU un plan pentru facilitarea dialogului etapizat între Rusia şi Ucraina şi că a discutat acest plan cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres. Planul propus cuprinde patru faze, începând cu o încetare a focului sub monitorizare ONU şi continuând cu un acord asupra statutului Ucrainei, care ar urma să adere la Uniunea Europeană, nu însă şi la NATO. Următorul pas ar fi soluţionarea chestiunilor teritoriale, inclusiv cele care privesc peninsula Crimeea şi Donbasul, care ar rămâne provincii autonome sub suveranitatea Ucrainei, ajungând în final la un nou acord de securitate în Europa.

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a descris miercuri acest plan de pace drept o fantezie. Nu poţi să furnizezi arme Ucrainei cu o mână şi cu cealaltă să vii cu planuri pentru o soluţionare paşnică, a declarat ea. Negocierile de pace ruso-ucrainene sunt în prezent suspendate, situaţie confirmată de ambele părţi.

După reuniunea de la Istanbul din 29 martie nu a mai avut loc nicio întâlnire faţă în faţă între cele două delegaţii. Discuţiile au continuat o perioadă online după acea dată, dar fără progrese. Ministerul de Externe de la Kiev a transmis vinerea trecută că studiază propunerea Italiei, adăugând că orice decizie politică trebuie să treacă prin respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute internaţional, notează Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News