'Ca urmare a unei explozii la impactul cu un dispozitiv exploziv necunoscut în zona gurilor (canalului) Bâstroe de la Dunăre, o navă maritimă hidrografică ucraineană de mici dimensiuni s-a ales cu o gaură la provă, sub linia de plutire', se arată într-un comunicat al Comandamentului Sud. Echipajul a luat o serie de măsuri, prin forţe proprii, pentru a salva nava de la scufundare.
'În prezent au loc lucrări de reparare a ambarcaţiunii. Nu s-au înregistrat pierderi de vieţi omeneşti', se mai spune în comunicat.
În incident a fost implicată nava hidrografică Şliahovik, aparţinând unei instituţii din subordinea Ministerului ucrainean al Infrastructurii
Potrivit portalului Dumskaia din Odesa, în incident a fost implicată nava hidrografică Şliahovik, aparţinând unei instituţii din subordinea Ministerului ucrainean al Infrastructurii. Alungarea forţelor ruse din Insula Şerpilor la sfârşitul lunii iunie a deschis Ucrainei calea spre porturile Ismail, Reni şi Ust-Dunaisk, toate situate în regiunea Odesa, notează Unian.
Ucraina, potrivit agenţiei de presă citate, a obţinut astfel posibilitatea de a-şi transporta cerealele nu doar prin canalul românesc Sulina, pe cale ferată sau cu mijloace auto, dar şi prin canalul Bâstroe care face legătura dintre Dunăre şi Marea Neagră.
La 28 iulie, în mica localitate-staţiune Koblevo din regiunea Nikolaev, două persoane care înotau şi-au pierdut viaţa din cauza unei mine amplasate în zona ţărmului.
Ucraina a plasat mine în zona coastei sale la Marea Neagră, în special în perimetrul porturilor sale, pentru a descuraja navele ruse să se apropie de ţărm şi a împiedica astfel orice fel de desant de trupe ruseşti, în special la Odesa.
Citește și - Ucraina începe contraofensiva în jurul oraşului Herson, ocupat de ruși
O contraofensivă a trupelor ucrainene din sudul ţării a început în jurul Herson, ocupat de ruși, potrivit Ministerului britanic al Apărării (MoD), scrie BBC.
În portul Odesa, rămas sub control ucrainean pe tot parcursul războiului, autoritățile au menționat că lucrează pentru a relua exporturile de cereale, după ce zilele trecute s-a ajuns la un acord cu Rusia.
Un pod cheie către oraşul Herson nu mai poate fi folosit după ce forţele ucrainene l-au lovit cu rachete cu rază lungă de acţiune, furnizate de SUA. Mii de trupe ruseşti sunt acum în pericol de a fi izolate de restul teritoriului ocupat.
Situat strategic la vest de râul Dnipro, oraşul a fost primul din război care a căzut în mâinile forţelor Moscovei. Forţele ucrainene au tras marţi asupra podului Antonivski din Herson folosind un sistem de rachete de artilerie HIMARS. Potrivit surselor militare occidentale, atacul a lăsat podul "complet inutilizabil", scrie BBC. Vezi știrea aici!
Citește și - Rusia a publicat o hartă în care arată ce teritorii vrea din Ucraina. Chirieac: Ca să ştim care sunt condiţiile de pace. Vin pe braţul Chilia
Analistul politic Bogdan Chirieac a analizat harta Ucrainei, în versiunea avansată de Dmitri Medvedev, şi a spus cum ar trebui să o privim.
"De fapt, această hartă a fost publicată ca să ştim care sunt condiţiile de pace ale Moscovei. Atenţie, nu îi interesează pe ruşi de România şi Polonia. Nu se pune problema ca România sau Polonia să ia teritorii. A luat atitudine şi Ministerul de Externe. Ei au încercat să facă această hartă şi au dat-o ca să îşi facă cunoscută condiţia pentru pace.
Şi nu e foarte clar pe hartă dacă se unesc cu Transnistria, deşi aşa pare, dar vin pe braţul Chilia la vărsarea Dunării în Mare şi vor toată zona de sud şi de est. Îi spun noua Rusie. Este îngrijorătoare această hartă, pentru că reprezintă condiţia de pace", a precizat Bogdan Chirieac.
MAE, reacţie fermă după harta lui Medvedev
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a respins ”ferm”, joi, demersul vicepreşedintelui Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, care a publicat pe o reţea de socializare ”o hartă care atribuie, în mod fantezist, teritorii ale Ucrainei României şi altor state vecine Ucrainei”.
Potrivit unui comunicat al MAE transmis Agerpres, ”astfel de atitudini fac parte din instrumentarul de propagandă şi dezinformare la care recurge de mai multă vreme Federaţia Rusă şi care a fost amplificat după declanşarea războiului ilegal şi ilegitim de agresiune împotriva Ucrainei".
”Astfel de aşa-zise 'propuneri' şi 'analize' care vizează redesenarea aleatorie a graniţelor unor state şi promovează astfel încălcarea dreptului internaţional nu reprezintă decât încercări complet nereuşite de justificare a propriei conduite de nerespectare a ordinii internaţionale bazate pe reguli”, a transmis MAE.
Ministerul a reafirmat sprijinul ”deplin” al României pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei în frontierele sale recunoscute internaţional şi a reiterat condamnarea agresiunii militare nejustificate şi neprovocate a Rusiei împotriva Ucrainei.
România rămâne alături de Ucraina. Vezi continuarea aici!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
