Mircea Albulescu a murit

Sâmbătă, trupul său va fi depus de la 10:00 la ora 13:00, trupul său va fi depus în foaierul Sălii Mari Teatrului Național. Apoi va fi dus la cimitirul "Reînvierea". Va fi înmormântat, duminică, la ora 14:00.

Actorul era internat de câteva zile la Spitalul de Urgență Floreasca din București. Artistul se confrunta cu grave probleme cardiace. În anul 2014, Mircea Albulescu a fost operat pe cord.

Mircea Albulescu era unul dintre cei mai îndrăgiți actori români, era profesor universitar (Doctor în Arte), publicist, poet, prozator, membru al Uniunii Scriitorilor. În iunie 2013 și-a anunțat retragerea din viața artistică. A absolvit Școala Medie de Arhitectură în anul 1952, cu diplomă de Conductor Arhitect, iar apoi și Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București în 1956, la clasa profesoarei Aura Buzescu, unde a fost coleg și bun prieten cu actorul Amza Pellea. 

A jucat în sute de piese pe scenele Teatrului Municipal din București, Teatrului de Comedie și Teatrului Național din București și a avut peste 70 de roluri în film. A interpretat roluri memorabile în teatrul radiofonic, pe care-l considera cea mai prodigioasă dintre activitățile sale artistice și care a constituit subiectul tezei sale de doctorat. Despre Teatrul Național Radiofonic, în care a întruchipat peste 300 de personaje, spunea: "Dacă 1000 de oameni ascultă... fiecare 'vede' altă piesă. Este receptorul cel mai creator".

Rolul cel mai drag sufletului artistului a fost cel din piesa "Danton" de Camil Petrescu. La premiera piesei pe scena Teatrului Național din București, Dinu Săraru a scris: "Mircea Albulescu- în Danton- o creație unică, ilustrând dezlănțuirea unui talent unic. Un moment de referință în teatrul românesc modern".

Mircea Albulescu a jucat în multe dintre filmele regizate de Sergiu Nicolaescu (Dacii, 1967, Mihai Viteazul, 1970, Zile Fierbinți, 1975, Revanșa, 1978, Pentru Patrie, 1978, Nea Marin Miliardar, 1979, Mihail, câine de circ, 1979, Capcana Mercenarilor, 1980, Wilhelm Cuceritorul, 1982, Viraj periculos, 1983, Ziua Z, 1985, Noi, cei din linia întâi, 1986) și aproape toate filmele lui Mircea Veroiu (Somnul Insulei, 1994, Semnul șarpelui, 1981, Mania, 1977, Șapte zile, 1973, Scrisorile prietenului, 1997, Dincolo de pod, 1976, Artista, dolarii și ardelenii, 1980, Craii de Curtea Veche, 1995).

A avut roluri importante în filme regizate de: Francis Ford Coppola (Youth Without Youth, 2007), Radu Gabrea (Prea mic pentru un război atât de mare, 1970, Dincolo de Nisipuri, 1973, Rosenemil, 1993), Manole Marcus (Actorul și sălbaticii, 1975), Mircea Daneliuc (Cursa, 1975, Ediție Specială, 1980), Alexa Visarion (Înghițitorul de săbii, 1981), Nicolae Mărgineanu (Flăcări pe comori, 1987, Un om în Loden, 1979,), Nicolae Breban (Printre colinele verzi, 1971), Dinu Tănase (La capătul liniei, 1982), Mircea Drăgan (Columna, 1968, Brațele Afroditei, 1978), Mircea Moldovan (Totul se plătește, 1986, Andrei Blaier (Momentul adevărului, 1989).

Autor al unor volume de versuri: "Vizite", "Pajura singurătăți", " Fluture în lesă de aur", "Clanțe", "Ultimele noduri" și proză: "Bilete de favoare", "Baraka" și "Bazar sentimental".

Într-un interviu din anul 2011 spunea că nu-i sfătuiește pe copii să învețe nicio poezie pe dinafară, ci s-o citească de mai multe ori, ca și când ar fi prima dată și vor descoperi tot mai multe cu fiecare lectură.

Era membru al Uniunii Ziariștilor și doctor în arte. Doi ani (30 dec. 1992-04 aprilie 1994) a fost secretar de stat la Ministerul Culturii. A primit "Ordinul Meritul Cultural" și "Ordinul Serviciul Credincios" în grad de Comandor.

În perioada 1985-2005, a fost profesor la Universitatea de Teatru și Film din București, printre studenții săi numărându-se: Adrian Titieni, Irina Movilă, Florin Piersic jr., Elvira Deatcu, Manuela Harabor și Dragoș Bucur.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News