În cadrul intervenției, Marilen Pirtea a vorbit și despre criza din această perioadă și a ridicat câteva întrebări esențiale.
”Dincolo de a fi rector chiar sunt în domeniul financiar și cred că această perioadă a pandemiei este până la urmă o perioadă de oportunități și provocări în domeniul cercetării științifice și evident că universitățile trebuie să fie vârf de lance, alături de instituțiile de cercetare, în ceea ce înseamnă abordarea unei cercetări. Criza pandemică, cu ridicatul ei cost evident în termeni de vieți umane și perturbarea mecanismelor sferei economico-sociale, reprezintă în același timp o consistentă provocare pentru cercetarea științifică, atât în domeniul științelor economice, cât și în domeniul financiar bancar. Elementul de noutate din această criză, față de crizele precedente este faptul că asistăm la o criză generată de un șoc exogen major. Astfel, crizele precedente, cea provocată în 2007-2008, până în 2010, au fost consecințele unor factori localizați în interiorul piețelor financiare sau al sistemului bancar, de tipul unor bule speculative, a unor manifestări a riscurilor sistematice sau de multe ori a unor decizii eronate de politică monetară. Actuala criză este rezultatul unui factor provenit din exteriorul vieții economice.
Întrebări esențiale pentru cercetare
În acest context, în fața cercetării științifice, evident că sunt multe provocări și mi-am permis să ridic câteva întrebări esențiale, care evident că ele trebuie să ducă spre teme de cercetare. Cum sunt afectate procesele de economisire și investire în această perioadă? Cum reacționează diversele categorii de intermediari financiari, că sunt bancare, asimilați acestora, fonduri de investiții, asigurări și așa mai departe la perturbațiile distructive apărute la nivel macro economic? Cum gestionează companiile problemele de lichiditate sau chiar de solvabilitate apărute ca urmare a întreruperilor sau a modificărilor majore ale activităților lor pe diverse piese și cum tratează aceste probleme de management al cash-ului sau trezoreriei cu care se confruntă? Cum se poate realiza în cadrul standardelor internaționale de raportare financiară, o raportare a situațiilor financiare ajustate la efectul pandemiei. Care este reacția de răspuns a piețelor financiare și cum este afectată eficiența informațională și cea alocațională a acestora? Ce diferențe semnificative față de alte crize cauzate de factori endogeni din interiorul piețelor pot fi identificate? Care este răspunsul economiilor la stimulentele financiare care sunt injectate în cadrul acestora și de multe ori apără contribuții în acest fapt de stimulente și cum duce la creșterea gradului de reziliență? Cum se ajustează politica fiscală la șocul global și cât de important este rolul stabilizatorilor automați, ca să spunem așa, pe care aceasta îi poate implementa? Care este efectul politicilor monetare neconvenționale asupra stabilității financiare în perioada curentă? Cum sunt perturbate fluxurile internaționale de capital și care sunt mecanismele specifice de contagiune, datorate conexării la piețele internaționale în cadrul procentului de globalizare financiară? Cum reacționăm noi în trendul reacțiilor globale a piețelor financiare? Care sunt posibilele evoluții ale unor segmente inovative de piață, precum cel al criptomonedelor, de exemplu? Ce rol poate juca inovațiile tehnologice de tipul blockchain? Cum pot atenua anumite efecte negative ale crizei, sau, dimpotrivă, să le amplifice? Acestea ar fi câteva întrebări majore pe care cercetarea în domeniu le are ca provocări în față pentru că sunt situații cu care nu s-a mai întâlnit”, a declarat Marilen Pirtea.
AFLĂ MAI MULTE DIN VIDEO:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
