Jacek Czaputowicz, care şi-a prezentat în Parlament viziunea asupra politicii externe a Varşoviei, a confirmat implicit că răspunsul Poloniei la recomandările Bruxellesului, transmise în urmă cu o zi, nu anunţă modificări semnificative la reformele controversate.
Seria de schimbări în justiţie întreprinse de guvernul polonez după ce conservatorii partidului Lege şi Justiţie (PiS) au preluat puterea la finele anului 2015 a început cu o reformă a Tribunalului Constituţional şi a continuat cu reforme adoptate mai recent privind funcţionarea tribunalelor de drept comun, a Curţii Supreme şi a Consiliului Superior al Magistraturii.
Avertismentul Uniunii Europene
Comisia Europeană consideră aceste măsuri o încercare de subordonare a puterii judiciare în faţa celei executive şi a activat pe 20 decembrie 2017 Articolul 7 din Tratatul UE, dând atunci Poloniei acest termen de trei luni să răspundă preocupărilor legate de situaţia statului de drept. În replică, guvernul de la Varşovia a acuzat oficialii europeni de partizanat politic în favoarea actualei opoziţii poloneze.
"Ne apărăm dreptul de a realiza reformele sistemului judiciar în conformitate cu aşteptările polonezilor. Aceste reforme nu încalcă principiile statului de drept ci, din contră, la întăresc", a spus şeful diplomaţiei poloneze.
Să nu se taie banii
Polonia se opune, a subliniat el, propunerilor potrivit cărora acordarea fondurilor europene să depindă de respectarea statului de drept.
"Statul de drept este o chestiune valoroasă pentru noi (...) suntem îngrijoraţi că aceste criterii neclare pot conduce la o limitare arbitrară a drepturilor ţărilor membre", a declarat ministrul, adăugând că experienţa procedurii deficitului excesiv arată că acest tip de instrument nu se aplică neapărat tuturor ţărilor, relatează Agerpres.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
