Întâlnire cu Dan Pița și Bujor Nedelcovici

Flaviu Predescu / 22 noi 2018 / 13:53 Salveaza PDF Comentarii
Descriere foto:

Azi, de la ora 18,00, la Muzeul Național al Literaturii Române din strada Nicolae Creţulescu 8, va fi proiectat lungmetrajul Faleze de nisip. Proiecţia va fi urmată de un dialog între regizorul Dan Pița și scriitorul Bujor Nedelcovici. Moderator: Manuela Cernat (istoric şi critic de film).

„Pe 31 ianuarie 1983, la cinematograful „Scala" din București se lansa Faleze de nisip, un film în regia lui Dan Pița, cu un scenariu scris de Bujor Nedelcovici, după romanul „Zile de nisip" apărut în 1979 şi recompensat cu Premiul Uniunii Scriitorilor. Trei zile mai târziu, filmul era scos din cinematografe și interzis.

Faleze de nisip are în centru un om care suferă patologic de nevoia de a avea dreptate, exploatează lumea din perspectiva unui sistem care se voia intangibil. Doctorul Cristea acuză de furt un tânăr muncitor. Nici el, nici sistemul nu admit că ar putea să greșească. Medicul, trecut de prima tinerețe, își exploatează conștiința și găsește acolo convingerea că presupusul hoț e tânăr, deci e vinovat.

Muzica peliculei este semnată de compozitorul Adrian Enescu, costumele au fost realizate de Doina Levintza, imaginea şi montajul poartă semnătura Cristinei Ionescu şi a lui Vlad Păunescu. Filmul îi are în rolurile principale pe Gheorghe Visu, Carmen Galin, Victor Rebengiuc, Valentin Uritescu, Mircea Anghelescu şi Marin Moraru. Scenografia îi aparţine lui Călin Papură.

Evenimentul de la MNLR este realizat cu sprijinul CNC și al Arhivei Naționale de Film.

Regizorul Dan Piţa a debutat cu pelicula „Apa ca un bivol negru" (1971), un documentar despre inundaţiile catastrofale din 1970, realizat împreună cu Mircea Veroiu, Iosif Demian, Dinu Tănase şi Stere Gulea. Filmele sale de dinainte de Revoluţie au deranjat mereu autorităţile comuniste şi au fost supuse cenzurii. Printre acestea se numără „Faleze de nisip" (1982), „Concurs" (1982) sau „Dreptate în lanţuri" (1983).

Bujor Nedelcovici debutează în 1970 cu romanul Ultimii, colaborează la mai multe reviste și ziare și publică romanele: Fără vâsle, Noaptea, Grădina Icoanei, Zile de nisip, Somnul Vameșului. În 1987 părăsește România și cere azil politic în Franța. În 1992 primește Premiul Academiei Româno-Americane de Artă și Știință pentru romanul Al doilea mesager, care este adaptat pentru film în 1995, sub titlul Somnul Insulei (regia Mircea Veroiu)" arată un comunicat MNLR.


Te-ar putea interesa








Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?


Copyright 2018 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.24