Atunci când vorbim despre un seism, este foarte important solul de sub clădire. Așadar există o hartă a cutremurelor din București care ne poate indica pericolul real? Aflăm răspunsul de la Prof. univ. dr. ing. Radu Sorin Văcăreanu.
„Vorbim despre hărțile de microzonare seismică. Oficial nu există așa ceva. O astfel de hartă de microzonare ar trebui să aibă în spate un proiect de sine stătător. Yokohama, un municipiu din Japonia, și-a făcut hartă de microzonare. A costat 200 milioane de dolari. La noi nu poate să coste atât. Costurile cu forța de muncă în Japonia sunt uriașe. La noi ar costa mult mai puțin ca în Yokohama.
Neavând un proiect în spate, poți face doar niște estimări foarte grosiere care se bazează pe o experiență a cutremurelor precedente. De asemenea, se mai pot face estimări inginerești pe ideea: „acolo terenul este într-un fel, acolo este pantă etc”. În momentul în care faci o hartă de microzonare, aceasta devine la fel de oficială precum harta de macrozonare și ar trebui să proiectezi diferit în Drumul Taberei față de Berceni etc. Chestia aceasta nu s-a întâmplat, nu avem nimic oficial. Există tot felul de hărți care îți arată doar ce s-a întâmplat la cutremurele precedente. Acest lucru nu înseamnă că, la cutremur următor, va fi la fel”, a zis Prof. univ. dr. ing. Radu Sorin Văcăreanu.
„Fiecare județ trebuie să-și facă o hartă de risc seismic. La un moment dat, în cadrul unui contract pe care UTCB l-a avut cu o unitate administrativ teritorială, noi mergeam la nivel de UAT și spunem: „ok, tipologia aceasta este mai periculoasă sau mai puțin periculoasă”, dar niciodată nu facem vreo referire la vreo adresă sau vreo clădire.
Dar într-un exces de zel, dat fiind faptul că se găsise arhive și știam despre o anumită zonă și despre fiecare clădire ce este cu ea, am făcut un mic exercițiu, pe care nu l-am inclus în raportul mare, în care am colorat diferit fiecare clădire din arealul respectiv, în funcție de cât de periculoasă ar fi în cazul unui cutremur. Când am avut prezentarea la autoritatea locală, erau și persoane care lucrau la direcția tehnică în zona respectivă. A scăpat și acest slide care nu era în raport. În momentul respectiv, o doamnă care era la masă a început să plângă și a spus: „în blocul acela colorat cu roșu locuiește bunica”. Deci nu poți da drumul la astfel de informații. Sunt niște predicții. Nu poți spune dacă este așa sau nu”, a mai zis specialistul în cadrul podcastului cu Cristi Priză și Șerban Trâmbițașu.
Vedeți mai multe aici în cadrul podcastului imobiliar - „Totul despre construcții”:
Prof. univ. dr. ing. Radu Sorin Văcăreanu a absolvit în 1991 Facultatea de Construcții din Iași. Studiile doctorale în domeniul evaluării riscului seismic, finalizate în 1999, au fost parcurse la Universitatea Tehnică de Construcții București (UTCB). În prezent, este profesor de siguranța construcțiilor la UTCB. Radu Văcăreanu este președinte al Asociației Europene de Inginerie Seismică (EAEE), delegat național al României la Asociația Internațională de Inginerie Seismică (IAEE) și președinte executiv al Comisiei Naționale de Inginerie Seismică din cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. În perioada 2002-2008 a fost directorul Centrului Național de Reducere a Riscului Seismic, implementând Proiectul JICA (Agenția de Cooperare Tehnică a Japoniei) privind reducerea riscului seismic la clădiri și structuri în România.
A publicat numeroase lucrări în jurnale și conferințe internaționale referitoare la evaluarea probabilistică hazardului și riscului seismic. Este membru al Earthquake Engineering Research Institute și Seismological Society of America, editor invitat al Bulletin of the International Institute of Seismology and Earthquake Engineering, membru al Comitetului de Redacție al Earthquakes and Structures. An International Journal, și recenzor pentru revistele Bulletin of the Seismological Society of America, Journal of Earthquake Engineering, Bulletin of Earthquake Engineering, Soil Dynamics and Earthquake Engineering, Earthquake Spectra,, Earthquakes and Structures. An International Journal si Earthquake Engineering and Engineering Vibration. În anul 2022 a fost co-președinte al celei de a Treia Conferințe Europene de Inginerie Seismică și Seismologie (3ECEES) și al celei de a Opta Conferințe Europene și Africane de Inginerie a Vântului (8EACWE).
Domenii de cercetare: evaluarea probabilistică a hazardului, fragilității și riscului seismic, evaluarea siguranței construcțiilor la acțiuni din hazard natural.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
