Modificările decise de Guvern în domeniul legislaţiei privind persoanele cu dizabilităţi

Legea transpune o Decizie a Curţii Constituţionale din anul 2020 (Decizia CCR 601/2020), care a stabilit faptul că punerea sub interdicţie a persoanelor cu dizabilităţi este neconstituţională.

În România, persoanele cu dizabilităţi intelectuale sau psihosociale nu aveau dreptul să se căsătorească, să divorţeze, să fie părinţi, să adopte copii şi nu puteau accesa un credit bancar. Potrivit legii, multe dintre aceste persoane au fost puse sub interdicţie de către instanţe.

În urma unui efort interinstituţional de reglementare fără precedent, coordonat de la nivelul Guvernului, cu sprijinul Ministerului Justiţiei, alături de partenerii instituţionali şi societatea civilă, a fost elaborat prezentul act normativ, care pune accentul pe autonomia persoanei cu dizabilităţi, a respectării voinţei, preferinţelor şi nevoilor sale.

Este o abordare nouă în legislaţia naţională, modernă, conformă nevoilor resimţite la nivel social şi în practica instanţelor şi în armonie cu exigenţele internaţionale şi constituţionale în materie.

Elemente de noutate:

Prin acest act normativ se creează un mecanism gradual de ocrotire, după cum urmează:

1. Asistenţa pentru încheierea actelor juridice - o măsură de sprijin, care nu aduce atingere capacităţii legale a persoanei şi care urmează a se realiza pe cale administrativă, pe baza voinţei liber exprimate a persoanei cu dizabilităţi în faţa notarului public.

2. Consilierea judiciară - o măsură intermediară de sprijin, instituită pe cale judiciară, care aduce atingere capacităţii legale pe anumite paliere şi în mod individualizat, pe baza unei evaluări psiho-medico-sociale. Condiţia de instituire a acestei măsuri o reprezintă existenţa unei incapacităţi parţiale a persoanei cu dizabilităţi de a se îngriji de interesele sale, aspect care conduce, în principiu, la asistarea acestuia în participarea la viaţa civilă, în ceea ce priveşte încheierea actelor patrimoniale.

3. Tutela specială - o măsură de ocrotire instituită pe cale judiciară prin intermediul căreia este reconfigurată (şi redenumită) măsura de ocrotire a punerii sub interdicţie judecătorească, care în concepţia noii reglementări devine tutelă specială şi va putea fi dispusă doar ca o măsură excepţională.

Proiectul cuprinde, totodată, o serie de garanţii esenţiale în beneficiul persoanei cu dizabilităţi, cum ar fi:

- instituirea unui sistem gradual, în trepte, de dispunere a măsurilor de ocrotire,

- perioade determinate de timp pentru care pot fi dispuse şi prelungite acestea,

- configurarea unor reguli privind reevaluarea periodică a regimului de ocrotire.

Proiectul propune o serie de soluţii noi şi în materia raporturilor nepatrimoniale, care vizează, în principal, următoarele domenii:

- Căsătoria: legea prevede că persoana aflată sub consiliere judiciară sau tutelă specială se va putea căsători, cu instituirea, în mod corelativ, a unui control preventiv eventual, prin obligaţia viitorului soţ care se află sub un regim de ocrotire de a-l informa pe ocrotitorul său legal despre intenţia de celebrare a căsătoriei.

- Divorţul: se propune ca şi cel pus sub consiliere judiciară sau tutelă specială să poată divorţa prin acord, însă numai pe cale judiciară, instanţa de tutelă urmând să verifice, cu ocazia soluţionării cererii, dacă acordul soţilor pentru desfacerea căsătoriei este liber şi exprimat în cunoştinţă de cauză;

- Autoritatea părintească: în cazul părintelui pus sub consiliere judiciară, instanţa de tutelă poate hotărî ca drepturile şi îndatoririle cu privire la bunurile copilului să fie exercitate doar de celălalt părinte; când cel ocrotit exercită singur autoritatea părintească, instanţa de tutelă hotărăşte, în funcţie de împrejurări, cu privire la instituirea tutelei asupra copilului acestuia.

- Adopţia: spre deosebire de actuala reglementare potrivit căreia, în cazul persoanei ocrotite, consimţământul la adopţia copilului său este dat de tutore, prin această lege se propune ca părintele pus sub ocrotire să consimtă la adopţia copilului său, în măsura în care aceasta poate să-şi exprime voinţa.

Pentru mandatul de ocrotire a fost configurată o procedură suplă, simplă şi rapidă de încuviinţare a acestui contract, de competenţa instanţei de tutelă în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul persoana cu dizabilităţi.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News