Mamiferele, vieţuitoarele cele mai inteligente, dar care se numără printre speciile cu cel mai mic număr de urmaşi, au făcut un compromis în cursul evoluţiei lor renunţând la capacitatea mare de reproducere în schimbul inteligenţei, au confirmat cercetătorii americani pe baza analizelor unor fosile, relatează Xinhua.
Studiul, publicat miercuri în jurnalul ştiinţific Nature, descrie fosila unei rude dispărute a mamiferelor găsită alături de rămăşiţele a 38 de urmaşi ai săi. Această descoperire este una deosebit de rară, deoarece este vorba despre singurele rămăşiţe fosilizate ale puilor unui strămoş al mamiferelor.
Un moment foarte important în arborele genealogic
Prezenţa unui număr atât de mare de urmaşi, de două ori mai mulţi decât media de pui pe cuib în cazul unui mamifer de astăzi, dezvăluie faptul că acest strămoş se reproducea într-o manieră asemănătoare reptilelor. Înainte de a deceda, puii se dezvoltau probabil în interiorul ouălor sau eclozaseră recent, au indicat oamenii de ştiinţă de la Universitatea Austin, Texas.
Descoperirea ar putea ajuta la înţelegerea modului în care mamiferele au dezvoltat un sistem diferit de reproducere în comparaţie cu strămoşii lor care produceau un număr mare de urmaşi. Aceşti pui provin dintr-un moment foarte important în arborele genealogic, a declarat Eva Hoffman, care a condus cercetarea efectuată asupra fosilelor.
Un strămoș... păros
Ei aveau numeroase trăsături similare mamiferelor moderne, relevante pentru înţelegerea evoluţiei mamiferelor, a explicat coautoarea studiului.
Acest strămoş al mamiferelor a aparţinut unei specii ierbivore de dimensiunea unui câine de astăzi, numită Kayentatherium wellesi, care a trăit alături de dinozauri, în urmă cu circa 185 de milioane de ani. Ca şi mamiferele, Kayentatherium avea probabil corpul acoperit cu păr, se menţionează în cercetare.
Feţe mai mici şi capete mai mari
Craniile puilor erau replici reduse ale scheletelor capului exemplarului adult, a dezvăluit o analiză vizuală 3D. Acestea aveau o zecime din dimensiunea craniului mamiferului adult, însă erau proporţionate, se precizează în cercetare. Prin contrast, mamiferele de astăzi au urmaşi care se nasc cu feţe mai mici şi capete mai mari pentru a face loc creierului bine dezvoltat.
Descoperirea faptului că un strămoş al mamiferelor avea un creier mic şi dădea naştere unui număr mare de pui sugerează existenţa unui moment critic în evoluţia exemplarelor din clasa de vertebrate superioare în care acestea au renunţat la capacitatea mare de reproducere în schimbul inteligenţei.
Vezi și: Zodii. Ele sunt cele mai inteligente semne zodiacale
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
