Sociologul Bogdan Bucur a vorbit, într-un dialog cu jurnalistul Val Vâlcu la DC News, despre transformările prin care au trecut nomenclatura și Securitatea după 1989 și cum și-au croit drum către resursele: economice și politice, dar și despre efectele noii „boierimi” asupra societății și arhitecturii urbane.
În cadrul unui dialog la DC News, cu jurnalistul Val Vâlcu, sociologul Bogdan Bucur de la SNSPA a vorbit despre cum, după 1990, cele două ramuri ale fostei puteri, nomenclatura și Securitatea, s-au pliat pe noua formulă economico-socială.
„După 1989, noua mare boierime, boierimea roșie, nomenclatura de partid, pe multiplele ei linii, și Securitatea au folosit privilegiile conferite de apartenența la vechiul regim și le-au preschimbat. Au preschimbat anumite tipuri de capital pe care le dețineau în noi tipuri de capital convenabile pentru noua societate. În cazul de față, capitalul de putere în capital economic, Securitatea a schimbat capitalul social în capital economic și capital politic. Noi avem foarte multe destine politice construite pe colaborarea cu Securitatea, pe care le-am descoperit târziu. Foarte mulți dintre oamenii noștri de afaceri, dintre miliardarii de după 1989, și-au construit imperii, ei fiind la bază fie colaboratori ai Securității, fie membri ai Partidului Comunist.
Nomenclatura comunistă nu a mai accesat funcții importante în stat, dar eu știu câteva cazuri care au intrat în posesia unor active din economie“, a spus Bogdan Bucur.
România, o țară cu resurse limitate după 1989
Sociologul a explicat că resursele limitate ale României au făcut ca oameni de elită ai fostului regim, precum Mugur Isărescu sau Adrian Năstase, să fie integrați de noua formă de guvernământ datorită pregătirii pe care o aveau.
„Pentru Securitate s-au deschis două forme de colaborare, economic și politic, iar pentru nomenclatura de partid s-a deschis zona economică. Nu vreau să fim incorecți, dar erau oameni de la Institutul de Economie Mondială, precum Mugur Isărescu. De asemenea, nu e corect să-l faci pe Adrian Năstase nomenclaturist, că nu era. Nu discutăm în termeni de determinism istoric, dar într-o societate periferică, cu resurse puține, dependența asta de oamenii puternici, care erau câțiva și care controlau resursele, este majoră“, a explicat Bogdan Bucur.
Sociolog Bogdan Bucur: „Se plimbă cineva de mână pe Iancu Nicolae? Ce dracu!“
Jurnalistul Val Vâlcu a atras atenția că „noua boierime“ nu a mers pe o sistematizare urbană armonioasă, ci pe una haotică.
„După 1990, noua boierime a făcut niște atrocități arhitectonice, a distrus mai rău decât comuniștii din anii 1950. Au ridicat cazemate de betoane în mijlocul orașului“, a spus Val Vâlcu.
„Ca să dau un exemplu, cine își ia iubita de mână și se plimbă prin cartierul Pipera?“, a întrebat retoric Bogdan Bucur.
„E de râs! Și-a luat cineva iubita de mână și i-a spus: „Draga mea, te invit la o plimbare romantică în cartierul Pipera“. Se plimbă cineva de mână pe Iancu Nicolae? Ce dracu!“, a mai spus sociologul Bogdan Bucur.
„Iancu Nicolae este rău din două motive. În primul rând, pentru că a murit la revoluție și îi suntem datori pentru asta, iar în al doilea rând, pentru că numele suportă niște monstruozități arhitectonice îngrozitoare“, a mai zis Val Vâlcu
