Emil Constantinescu a povestit că Helmut Kohl și-a asumat decizia de a sprijini România, iar Banca Germaniei a garantat pentru țara noastră într-un moment în care probabil nu ar fi făcut-o nimeni.
"Helmut Kohl și Jacques Chirac și-au asumat dimensiunea proiectului Uniunii Europene pentru că sub ei s-a dezvoltat. Integrarea României în NATO era privită de Chirac ca fiind a Franței. El mi-a spus că merge până la capăt, că îi înfruntă pe americani. A zis "ori și cu România, ori deloc". A zis totuși că are nevoie și de sprijinul lui Helmut Kohl, care tradițional, mergea cu americanii. Clinton era blocat de o decizie a Congresului American care aprobase integrarea cu primele trei țări. Mi-a zis că trebuie să merg la Kohl, i-a dat telefon. M-a avertizat că trebuie să-l anunț înainte, că el vorbește doar germană și avea un translator de încredere care vorbea franceză-germană. Am fost la o vizită privată, cu un avion mic al lui Țiriac, parcă era, la Helmut Kohl. A fost foarte interesantă această întâlnire și mi-aș dori pentru posteritate ca acele stenograme să fie desecretizate. Eram la Bonn atunci. L-am făcut să plângă pe Kohl. România era într-o situație disperată. I-am zis că mă aflu într-o situație dificilă. Din punct de vedere economic România era la pământ. În 1997 România avea rezervele Băncii Naționale de 540 de milioane de dolari. Ca o comparație acum sunt de 50 de miliarde de dolari. Aveam datorii imense, eram în faliment. Nesiguranța țării era totală. Mi-a zis că da, am să te ajut. Era un om foarte activ, nu era din zona filozofică. Era un om foarte pragmatic. A pus mâna pe telefon și mi-a cerut un om de încredere. Mi-a zis să-l trimit la el și a vorbit cu Banca Germană ca să garanteze pentru noi," a povestit Emil Constantinescu la emisiunea "De-a viața ascunselea", moderată de Florentina Fântânaru.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
