Tribunalul Bucureşti a decis că instanţele din România nu pot judeca dosarul în care cetăţeanul german Dieter Stanzeleit, pretins fiu al regelui Mihai I, cere stabilirea paternităţii, hotărârea putând fi atacată cu recurs.
Prin sentinţa TB în acest caz s-a menţinut decizia din aprilie 2014, a Judecătoriei Sectorului 1.
Judecătorii au decis, cu majoritate, să respingă apelul lui Dieter Stanzeleit, formulat la hotărârea Judecătoriei Sectorului 1, din aprilie 2014.
În cadrul completului de judecată a existat şi o opinie separată în sensul anulării sentinţei şi trimiterii cauzei spre rejudecare pe fond la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, precizează Mediafax.
Dieter Stanzeleit a introdus în 21 ianuarie 2013, la Judecătoria Sectorului 1, o acţiune prin care cere magistraţilor să stabilească, în urma administrării probelor ce se vor propune pe parcursul judecării cazului, că Regele Mihai I al României este tatăl său biologic.
Citește și: Regele Mihai I se simte hărțuit. "Vor exista consecințe"
În deschiderea cererii depusă la instanţă, Stanzeleit arată că, "în prezent, aparenţa de drept, neconformă cu realitatea biologică, şi care rezultă din actul de naştere, este că tatăl subsemnatului este defunctul Max Bernhard Stanzeleit ce figurează în acest act, la poziţia «tată»".
"Însă, în realitate, tatăl biologic al subsemnatului este Majestatea Sa Regele Mihai I al României, realitate pe care dintotdeauna am cunoscut-o, fiindu-mi mai apoi confirmată şi de «mama» mea «adoptivă» , respectiv Dna. Irmgard Stanzeleit, ce mi-a destăinuit (de fapt confirmat) că, la începutul anului 1945, copil fiind, am fost lăsat, de către persoane necunoscute, într-o stare fizică extrem de precară (rănit şi sângerând) spre îngrijire doamnei Irmgard Stanzeleit, ce din compasiune a acceptat primirea mea, cu atât mai mult cu cât, în perioada respectivă se îngrijeau de fiul lor, ce îşi trăia ultimele zile (şi care, la scurt timp a şi murit) pe nume Dieter Stanzeleit, pe care, mai apoi, practic l-am «substituit»", relatează acesta în solicitarea depusă la instanţă.
Semnatarul acţiunii mai notează în documentul citat că, în 1994, a decis să iniţieze unele investigaţii, pe cont propriu, privind trecutul său şi, în special, destinul mamei sale biologice Nerissa Jane Irene Bowes Lyon, intrând astfel în contact cu mai mulţi martori oculari şi istorici, care i-au relatat ori confirmat realităţi pe care le cunoştea sau pe care doar şi le amintea.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
