Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.53/2003 privind Codul Muncii a fost iniţiată de senatorul PNL Alexandru Pereş şi de deputatul liberal Dan Coriolan Simedru şi a fost depusă la Senat, relatează Agerpres.
Potrivit proiectului, pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă durata timpului de muncă este de 8 ore pe zi, de luni până joi, iar vinerea este de 6 ore.
38 de ore pe săptămână, fără afectarea salarizării aflate în plată. (...) Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii va fi de 8 ore pe zi de luni până joi şi de 6 ore vinerea, cu două zile repaus. În funcţie de specificul unităţii sau al muncii prestate se poate opta şi pentru o variantă de repartizare inegală a timpului de muncă, cu respectarea duratei normale a timpului de muncă de 38 de ore pe săptămână. Modul concret de stabilire a programului de lucru inegal în cadrul săptămânii de lucru de 38 de ore, precum şi în cadrul săptămânii de lucru comprimate va fi negociat prin contractul colectiv de muncă la nivelul angajatorului sau, în absenţa acestuia, va fi prevăzut în regulamentul intern', se arată în proiectul de act normativ.
Cum motivează parlamentarii propunerea legislativă
În expunerea de motive, iniţiatorii susţin că 'scopul primordial al propunerii legislative este acela de a sprijini salariaţii în lupta lor cu stresul inerent de zi cu zi, prin consolidarea programului de relaxare săptămânal, dar nu în detrimentul productivităţii muncii'.
Prin această modificare a Codului Muncii în sensul reducerii timpului de lucru şi flexibilizării programului de muncă 'se asigură o protecţie în plus sănătăţii fizice şi mentale a salariaţilor inducându-se, deopotrivă, starea de bine şi optimismul, lucruri care se vor materializa pozitiv în creşterea calităţii şi productivităţii muncii, consideră iniţiatorii.
Iniţiatorii au invocat situaţia din mai multe ţări, printre care Suedia, Franţa şi Germania, care ar fi redus timpul de lucru şi ar fi reuşit îmbunătăţirea calităţii vieţii şi creşterea productivităţii muncii.
Aceştia mai susţin că, potrivit unui studiu realizat de cercetători de la University College London, salariaţii care lucrează mai multe ore se expun unui risc crescut de accident vascular cerebral. 'România ocupă locul 3 în Europa, după Bulgaria şi Macedonia, atât la incidenţa la AVC cât şi la mortalitatea secundară bolilor cerebrovasculare. Într-adevăr, cauzele accidentelor vasculare cerebrale sunt multiple, dar îngrijorător este faptul că incidenţa AVC a crescut în rândul categoriei de vârstă sub 30 de ani. În prezent, peste 31% din numărul total de pacienţi cu AVC au vârsta între 20 şi 64 de ani, exact plaja de vârstă a membrilor activi ai societăţii, în creştere cu 6% faţă 1990', menţionează iniţiatorii.
Proiectul se află în consultare publică la Senat, prima Cameră sesizată.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
