"Un om care a pierdut munca de o viaţă şi-a vărsat nervii pe doi oameni care au fost la locul nepotrivit în ziua nepotrivită. I-a luat ostatici, după care a realizat o dublă crimă. Despre ce vorbim? Vorbim despre o lipsă de colaborare reală între instituţii. S-a mers pe ideea de negociere cu agresorul. Negocierea ar fi trebuit să aibă loc în conformitate cu specificaţiile în vigoare, dar ea a durat mai multe ore. Eu vreau să înţeleg cine a fost prezent la negociere, fiindcă acea negociere nu a făcut decât să apropie făptaşul de îndeplinirea crimei. Iar când s-a intervenit real şi s-a luat decizia într-un final, totalitatea mijloacelor au fost neadecvate, iar intervenţia a fost un fiasco.
Eu am mai multe neclarităţi. Cum de un sexagenar omoară doi ostatici, de unde a avut puterea să omoare mai mulţi tineri? De ce intervenţia s-a făcut atât de tardiv? De ce nu a fost adusă brigada antitero? Noi ştim că gruparea de jandarmi are echipamentul complet pentru un asemenea tip de intervenţii.
De ce a fost lăsată la faţa locului soţia agresorului? Din punctul meu de vedere, ea a informat agresorul de tot ce se întâmplă afară. De ce nu a fost izolată? De ce nu s-a apelat la un lunetist din serviciul SAS? Sunt foarte multe întrebări la care nu răspunde nimeni", a spus Radu Leca pentru DC NEWS.
Ce a declanşat crima
"Din punct de vedere psihologic, mergem pe următoarea idee. Un om care a pierdut totul a refulat. A imobilizat, cu o putere ce aparţine omului bolnav şi nebun, doi oameni tineri. Intervenţia în acest caz, rar dar nu unic, a fost realizată în pripă, mergându-se pe ideea că un bătrân nu poate ucide doi tineri.
Subiectul şi-a pierdut uzul raţiunii după ce a pierdut apartamentul, şi a dorit să rămână ceva în urma lui. Subiectul nu era labil psihic, el a vrut să demonstreze ceva, ca act de răzbunare. Crima dublă a fost realizată pe fondul unei conştientizări a pierderii şi a dorinţei de răzbunare. Disperarea l-a făcut să nu mai gândească raţional. A început cu noţiunea de sechestrare de persoane, după care a trecut la uciderea lor. Un om care nu a realizat nicio faptă până la 68 de ani să ucidă două persoane, e o chestiune care ţine mai mult de nebunie în primă fază, dar avem o problemă aici, de etică. Dacă subiectul nu era nebun şi a făcut-o perfect conştient? Lumea va spune că a înnebunit şi că a ucis doi oameni, dar nu înseamnă că e adevărat.
În cazul unor evenimente la care felul tău de a fi contribuie prin furie, există posibilitatea să devii ucigaş. Dar există şi şansa mare să te naşti sadic, lipsit de orice fel de emoţie, şi atunci intri sub incidenţa patologiei", a mai spus psihologul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
