Potrivit celor apărute la Bruxelles, reducerea ar putea afecta până la 20% din resursele alocate Budapestei. Motivul? ”Nereguli sistemice grave și deficiențe în procedurile de achiziții publice”.
Într-o comunicare a comisarului pentru buget, Johannes Hahn, către Colegiul comisarilor, se observă că ”au existat procente neobișnuit de mari de contracte atribuite în prezența unui singur ofertant, atribuiri de contracte către anumite companii, care sunt câștigarea treptată a unor cote mari de piață, precum și deficiențe grave în atribuirea acordurilor-cadru”, adică tipul de contract utilizat în achizițiile publice care permite beneficiarului să nu fie nevoit să realizeze toate obiectivele acordului, ci să aibă suficiente părți ale acesteia pentru a putea continua în relație prin delegarea detaliilor în etapele ulterioare ale lucrării.
Licitații măsluite și conflicte de interese
Mai mult, ”există indicii ale posibilelor licitații incorecte ale terenurilor agricole deținute de stat, precum și probleme legate de prevenirea, identificarea și corectarea conflictelor de interese”.
De asemenea CE adaugă că ”există îngrijorări cu privire la neaplicarea regulilor privind achizițiile publice și conflictul de interese la trusturile de interes public” și entitățile administrate de acestea, precum și ”lipsa transparenței în ceea ce privește gestionarea fondurilor de către astfel de trusturi”.
”Aceste probleme și reapariția lor în timp demonstrează o incapacitate sistematică, nedorință sau reticență din partea autorităților maghiare de a preveni deciziile contrare legii aplicabile, privind achizițiile publice și conflictele de interese și, prin urmare, de a aborda în mod adecvat riscurile de corupție. Ele constituie încălcările principiului statului de drept, în special principiile securității juridice și interzicerea arbitrarului puterilor executive și ridică îngrijorări cu privire la separarea puterilor”, a explicat comisarul Hahn.
Hahn consideră că ”riscul financiar pentru buna gestiune financiară a bugetului Uniunii poate fi considerat foarte semnificativ, justificând un nivel foarte ridicat de impact financiar al măsurilor”. Potrivit estimărilor europarlamentarului verde Daniel Freund, Ungaria va trebui să se descurce fără 20% din toate fondurile la care ar avea dreptul pentru perioada de șapte ani 2021-2027.
"Este corect ca în sfârșit Comisia să ia măsuri și să dorească să înghețe fondurile. Cu toate acestea, multe miliarde de euro din fonduri UE vor continua să fie expuse corupției" din "sistemul" premierului Viktor Orbán", a declarat Freund pentru Politico, citat de Europa Today.
Săptămâna trecută, din cauza presiunilor cauzate de slăbirea forintului, Guvernul ungar a anunțat că dorește să înființeze o ”autoritate independentă” care să lupte împotriva corupției în speranța de a atenua temerile de la Bruxelles și de a debloca fondurile UE.
Noul organism, care potrivit Budapestei va fi înființat până pe 21 noiembrie, va avea sarcina de a ”preveni, detecta și remedia neregulile” în gestionarea fondurilor UE. Acesta din urmă poate interveni în cazul în care autoritățile competente „nu iau măsurile necesare” împotriva fraudei. Dar Bruxelles-ul și-a exprimat câteva îndoieli cu privire la eficacitatea reală a noului organism.
Tensiunile dintre Budapesta și Bruxelles se intensifică din ce în ce mai mult
În plenul din această săptămână de la Strasbourg, va fi votat un text de blocare a fondurilor din Fondul de redresare al Ungariei ”până când țara va respecta recomandările și hotărârile instanțelor de judecată”.
Potrivit eurodeputaților, Ungaria nu mai poate fi considerată o democrație deplină. Principalele domenii de îngrijorare variază de la funcționarea sistemului constituțional și electoral la independența judiciară, de la libertatea academică și religioasă la drepturile minorităților.
Citește și:
Ungaria va înființa un organism anticorupție pentru a supraveghea modul în care se cheltuiesc fondurile Uniunii Europene
Mișcarea Budapestei are ca scop deblocarea fondurilor UE, deoarece guvernul premierului naționalist Viktor Orban este blocat în lupte cu Bruxelles-ul pentru corupție, migrație, drepturile LGBTQ și standardele democratice, relatează Euractiv.
Comisia Europeană a refuzat aprobarea ca Ungaria să atragă din bani meniți să ajute la ridicarea economiilor din pandemia de COVID-19, acuzând guvernul lui Orban că subminează statul de drept.
Ungaria se confruntă, de asemenea, cu sancțiuni financiare din partea Uniunii Europene pentru aceleași probleme legate de statul de drept, inclusiv procedurile de licitație publică care nu respectă garanțiile anticorupție.
Guvernul va introduce un proiect de lege în parlament prin care se creează o autoritate independentă anticorupție până la 30 septembrie și se așteaptă ca aceasta să fie înființată până la 21 noiembrie.
Noul organism va interveni dacă autoritățile maghiare nu iau măsuri suficiente pentru ”prevenirea, investigarea și remedierea cazurilor de fraudă, conflict de interese, corupție sau alte infracțiuni și abuzuri”, pe măsură ce fondurile Uniunii Europene sunt cheltuite, se arată în decret.
Citește mai mult AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
