SUA a instituit sancţiuni împotriva a trei oficiali nord-coreeni după cea mai recentă testare a unei rachete balistice
UA a instituit, joi, sancţiuni împotriva a trei înalţi oficiali nord-coreeni conectaţi la programele de armament ale ţării, după cel mai recent şi mai mare test cu o rachetă balistică intercontinentală efectuat luna trecută. Departamentul Trezoreriei SUA i-a numit pe cei vizaţi de sancţiuni drept Jon Il Ho, Yu Jin şi Kim Su Gil, toţi sancţionaţi şi de către Uniunea Europeană în luna aprilie. Cele mai recente sancţiuni au fost anunţate după un test cu o rachetă balistică intercontientală - ICBM - din 18 noiembrie efectuat de Coreea de Nord şi pe fondul îngrijorărilor că ţara ar putea relua testele cu bombe nucleare suspendate din 2017, scrie Rador, citând Reuters.
În comunicatul Trezoreriei se afirmă că Jon Il Ho şi Yu Jin au jucat roluri majore în dezvoltarea armelor de distrugere în masă ale Coreei de Nord, în timp ce ocupau funcţia de director adjunct şi, respectiv, director al Departamentului Industriei Muniţiilor din Coreea de Nord. Totodată, se adaugă că Kim Su Gil a fost director al Biroului Politic General al Armatei Populare Coreene din 2018 până în 2021 şi a supravegheat punerea în aplicare a deciziilor legate de programul armelor de distrugere în masă.
"Trezoreria ia măsuri în strânsă coordonare trilaterală cu Republica Coreea şi Japonia împotriva oficialilor care au avut roluri de conducere în programele ilegale ale RPDC de arme de distrugere în masă şi rachete balistice", a afirmat subsecretarul Trezoreriei pentru Terorism şi Informaţii Financiare, Brian Nelson, în comunicat."Recentele lansări demonstrează necesitatea ca toate ţările să pună în aplicare pe deplin rezoluţiile Consiliului de Securitate al ONU, care au scopul de a împiedica RPDC să obţină tehnologiile, materialele şi veniturile de care Phenianul are nevoie pentru a-şi dezvolta capacităţile interzise de arme de distrugere în masă şi rachete balistice".
RPDC sunt iniţialele numelui oficial al Coreei de Nord, Republica Populară Democrată Coreea. Sancţiunile prevăd îngheaţarea oricăror active din SUA ale persoanelor vizate. Decenii de sancţiuni iniţiate de SUA nu au reuşit să oprească programele din ce în ce mai sofisticate de rachete şi arme nucleare ale Coreei de Nord, iar China şi Rusia au blocat eforturile recente de a impune mai multe sancţiuni ale ONU, afirmând că, în schimb, ar trebui ca acestea să fie atenuate pentru a demara discuţii şi a evita daune umanitare.
Consilierul american pentru securitate naţională, Jake Sullivan, a declarat mai devreme că administraţia de la Washington s-a angajat să folosească presiunea şi diplomaţia pentru a determina Coreea de Nord să renunţe la arsenalul său nuclear. Ultima rundă de sancţiuni americane din octombrie a vizat două companii înregistrate în Singapore şi o firmă înregistrată în Insulele Marshall despre care autorităţile de la Washington au spus că sprijină programele de arme ale Coreei de Nord şi armata sa.
Serghei Lavrov a acuzat NATO că a generat tensiuni în Marea Chinei de Sud
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat joi NATO că a sporit tensiunile în apropierea Chinei, într-un mod care prezintă riscuri pentru Rusia.
"Marea Chinei de Sud devine acum una dintre acele regiuni în care NATO nu este contrariată, aşa cum a făcut cândva în Ucraina, cu privire la escaladarea tensiunilor", a declarat domnul Lavrov într-o conferinţă de presă.
"Ştim cât de în serios ia China astfel de provocări, ca să nu mai vorbim de Taiwan şi strâmtoarea Taiwan şi înţelegem că jocul cu focul al NATO în aceste regiuni implică ameninţări şi riscuri pentru Federaţia Rusă. Este la fel de aproape de ţărmurile noastre şi de mările noastre ca şi de teritoriul chinez", a spus el, scrieRador, citând Reuters.
Lavrov a spus că acesta este motivul pentru care Rusia îşi dezvoltă cooperarea militară cu China şi desfăşoară exerciţii militare comune.
"Faptul că membrii NATO sub conducerea SUA încearcă să creeze o situaţie explozivă acolo, în urma Europei, este înţeles de toată lumea", a adăugat el.
Lavrov nu a oferit dovezi care să susţină afirmaţiile sale, ci a făcut aluzie la formarea alianţei AUKUS dintre Statele Unite, Marea Britanie şi Australia. El a acuzat, de asemenea, NATO că încearcă să atragă India în ceea ce el a numit o alianţă anti-rusească şi anti-chineză într-un moment în care Occidentul încearcă să restrângă influenţa Rusiei.
Întrebat despre remarcile lui Serghei Lavrov, ambasadoarea Indiei la ONU, Ruchira Kamboj, a spus: "Suntem o ţară dreaptă şi mândră şi care este dreaptă şi mândră pe cont propriu". "În ceea ce priveşte conflictul din Ucraina, am fost foarte clari şi consecvenţi încă de la început - am vorbit pe o singură voce, că suntem în favoarea păcii", le-a mai spus ea reporterilor, la New York.
Ungaria ar fi folosit informaţiile personale ale cetăţenilor pentru a le transmite material electoral (HRW)
Organizaţia pentru drepturile omului Human Rights Watch (HRW) a acuzat Ungaria că foloseşte informaţiile personale ale cetăţenilor săi pentru a le transmite material electoral de susţinere a partidului Fidesz, aflat la putere şi condus de premierul Viktor Orbán. Ungaria ar fi folost informaţii personale ale celor care au solicitat servicii guvernamentale, cum ar fi vaccinarea anti-COVID-19, a mai spus HRW, scrie Rador, citând BBC.
Elveţia a îngheţat active ruseşti în valoare de 7,95 miliarde de dolari
Elveţia a blocat active ruseşti în valoare de 7,5 miliarde de franci elveţieni (aproximativ 7,95 miliarde de dolari), a anunţat, joi, Secretariatul de Stat pentru Economie al ţării (SECO), scrie Rador, citând tass.ru,
"Conform situaţiei la 3 iulie 2022, suma depozitelor cetăţenilor ruşi sau ale persoanelor fizice şi juridice declarate la Secretariatul de Stat pentru Economie se ridică la 46,1 miliarde de franci, iar la 25 noiembrie 2022, activele îngheţate în Elveţia au ajuns la 7,5 miliarde de franci - au subliniat surse din cadrul SECO, adăugând că 15 proprietăţi din şase cantoane elveţiene sunt, de asemenea, blocate.
Această instituţie se ocupă de problema blocării depozitelor străine în Elveţia şi, în mod periodic, îşi actualizează şi îşi stabileşte statisticile. Informaţia că active ruseşti în valoare de 7,5 miliarde de franci au fost îngheţate în Elveţia a fost anunţată pentru prima dată de SECO la începutul lunii aprilie.
În iulie, Berna a clarificat că 6,7 miliarde de dolari şi 15 proprietăţi au fost blocate. Iar potrivit situaţiei la 25 noiembrie, menţionează SECO, au fost primite date că 123 de persoane şi organizaţii au raportat "7.548 de relaţii comerciale în valoare de 46,1 miliarde de franci". În plus, au fost primite 28 de rapoarte despre 0,4 miliarde de franci, pe care autorităţile elveţiene le-au solicitat în cadrul sancţiunilor adoptate de Elveţia împotriva Republicii Belarus.
Ucraina: Rusia pregăteşte noi atacuri în timpul unei pauze de la rachete
Armata rusă ia o "pauză de la rachete" după atacurile grele din ultimele săptămâni, afirmă forţele armate ucrainene, adăugând că Moscova foloseşte acest răgaz pentru a pregăti în continuare atacuri pe scară largă, transmite dpa.
Vadim Skibizki, reprezentant al serviciului de informaţii militare ucrainean, a declarat că armata rusă verifică în acest moment ce ţinte ar trebui atacate şi evaluează impactul atacurilor anterioare. În plus, noi rachete sunt pregătite pentru desfăşurare şi acest lucru necesită timp, a spus Skibizki. Deoarece Rusia a consumat o mare parte din rachetele pentru luptă, sunt scoase din depozit şi recondiţionate proiectile construite în epoca sovietică, a spus el. Multe dintre aceste arme vechi fie nu au reuşit să îşi atingă ţinta, fie au explodat pe traiectorie înainte de a atinge ţinta, a spus el.
Cu toate acestea, Rusia foloseşte şi rachete moderne din rezerva sa strategică."Din fragmente şi resturi putem spune că rachetele au fost construite anul acesta"."Asta înseamnă că merg direct de la linia de asamblare pe câmpul de luptă", a spus Skibizki.
Chiar dacă producţia a scăzut semnificativ în comparaţie cu perioada de dinaintea declanşării războiului, Rusia construieşte încă suficiente rachete de croazieră şi arme pentru a fi folosite împotriva Ucrainei, ocolind sancţiunile, a spus oficialul militar ucrainean.
China: Autorităţile ajustează măsurile de gestionare a pandemiei de COVID-19
Vice-premierul Sun Chunlan a cerut miercuri eforturi suplimentare pentru a îmbunătăţi măsurile de prevenire şi control a pandemiei de COVID-19, îndemnând la optimizarea politicilor de testare, tratare şi carantinare pe măsură ce patogenicitatea virusului slăbeşte, potrivit presei de stat chineze, citate de Reuters.
Aceste declaraţii survin în contextul în care oraşele din China adoptă o abordare mai direcţionată pentru a gestiona focarele de infecţie, adaptând cele 20 de noi măsuri decise de guvern în urmă cu aproape trei săptămâni.
"Ţara se confruntă cu o nouă situaţie şi cu noi sarcini în prevenirea şi controlul epidemiei pe măsură ce patogenicitatea virusului Omicron slăbeşte, mai mulţi oameni sunt vaccinaţi şi se acumulează experienţă în limitarea virusului", a declarat Sun Chunlan, potrivit Xinhua.
Sun a spus că guvernul "a pus întotdeauna sănătatea şi siguranţa oamenilor pe primul loc şi a tratat eficient incertitudinile situaţiei generate de COVID-19 cu o strategie consecventă şi măsuri flexibile de combatere a virusului", potrivit presei de stat.
Ea a mai spus că ţara trebuie să îmbunătăţească imunizarea întregii populaţii. Guvernul chinez a anunţat recent că va creşte rata de vaccinare pentru bătrâni şi copii, cele mai vulnerabile categorii ale populaţiei. Ţara adoptă, de asemenea, o "abordare mai umană" pentru a combate focarele de infecţie. Guangzhou, capitala provinciei Guangdong, unde au avut loc revolte şi tulburări, este în fruntea schimbărilor, relaxând restricţiile şi permiţând, de asemenea, contactelor apropiate ale cazurilor de COVID să fie carantinate acasă, potrivit guvernului şi presei locale.
Oraşele Chongqing şi Dongguan, tot în provincia Guangdong, au anunţat că persoanele care au avut contacte apropiate cu pacienţii infectaţi pot, de asemenea, să stea în carantină acasă.
Un district din oraşul Ordos din regiunea autonomă Mongolia Interioară a oprit joi, temporar, toate testele COVID din cauza temperaturilor scăzute, presa de stat evidenţiind că decizia demonstrează partea "umană" a modului în care autorităţile controlează epidemia.
SUA: Şeful Pentagonului cere Turciei să nu lanseze o nouă ofensivă în Siria
Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, i-a comunicat miercuri într-o conversaţie telefonică omologului său turc, Hulusi Akar,"opoziţia sa puternică" faţă de lansarea de către Ankara a unei noi ofensive în Siria, informează AFP. "Secretarul Austin a cerut dezescaladare şi a împărtăşit opoziţia puternică a Departamentului faţă de o nouă operaţiune militară turcă în Siria", informează Reuters citând un comunicat al Pentagonului.
Turcia a efectuat o serie de raiduri aeriene în nord-estul Siriei pe 20 noiembrie asupra poziţiilor luptătorilor kurzi, membri ai unor grupări pe care Ankara li consideră teroriste, iar preşedintele Recep Tayyip Erdogan şi-a reiterat săptămâna trecută intenţia de a ordona,"când va veni momentul", o ofensivă terestră.
Oficialul american a transmis, de asemenea, condoleanţe pentru victimele atacului de la Istanbul, din 13 noiembrie, care a ucis şase persoane şi a rănit peste 80.
"El şi-a exprimat îngrijorarea faţă de escaladarea acţiunii în nordul Siriei şi Turcia, inclusiv recentele lovituri aeriene, dintre care unele au ameninţat direct siguranţa personalului american care colaborează cu parteneri locali din Siria pentru a învinge gruparea Stat Islamic", se spune în comunicatul Pentagonului. Cu o zi înaintea acestei conversaţii telefonice, purtătorul de cuvânt al Pentagonului declarase că o operaţiune terestră a Turciei în Siria ar risca să compromită câştigurile luptei împotriva grupării Stat Islamic din această ţară.
Miniştrii de externe ai OSCE se întâlnesc joi la Lodz, în Polonia, fără Rusia
Miniştrii de externe din Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) se reunesc joi şi vineri la Lodz (Polonia), într-o întâlnire marcată de lipsa reprezentantului Rusiei, Serghei Lavrov, transmite EFE. Şeful diplomaţiei de la Moscova nu va fi prezent la reuniune, deoarece se află pe lista de sancţiuni europene ca urmare a invaziei ruse în Ucraina, ceea ce va împiedica abordarea directă a acestei chestiuni la reuniunea ministerială.
Nici secretarul de stat al SUA, Anthony Blinken, nu va călători la Lodz din motive de agendă, aşa că Washingtonul va fi reprezentat de subsecretarul de stat pentru afaceri politice Victoria Nuland.
Din cauza dezacordurilor din cadrul organizaţiei, paralizată în practică de vetoul rus, dat fiind că deciziile se iau în unanimitate, nu este de aşteptat ca reuniunea de la Lodz să producă o deblocare a discuţiilor privind bugetul pe 2023 sau a altor subiecte care continuă să fie "îngheţate". La fel, la încheierea reuniunii, nu se aşteaptă o declaraţie finală comună. Delegaţiile vor fi primite joi, la ora locală 08:30 (09:30, ora României - n.r.) de preşedintele prin rotaţie al OSCE, ministrul de externe polonez Zbigniew Rau, după care va avea loc prima plenară care, la fel ca restul întâlnirii, va fi marcată de chestiuni referitoare la războiul din Ucraina.
Miniştrii de externe ai OSCE vor părăsi Lodz vineri după-amiază, după o conferinţă de presă la ora locală 14:30 la care vor participa Rau, ministrul de externe al Macedoniei de Nord, Osman Bujari (următorul preşedinte prin rotaţie al organizaţiei), şi secretarul general al OSCE, Helga Maria Schmid.
Pe marginea reuniunilor plenare vor avea loc paneluri de dezbateri care vor aborda teme precum traficul de persoane sau schimbările climatice şi securitatea în regiunile muntoase. Alte subiecte pe agenda reuniunii OSCE vor fi conflictul dintre Armenia şi Azerbaidjan, ultima ţară confirmând că îşi va trimite la Lodz ministrul de externe, care va avea contacte bilaterale.
Din OSCE fac parte reprezentanţi ai 57 de ţări din Europa, Asia Centrală şi America. Organizaţia a fost creată la jumătatea anilor '70 ai secolului trecut pentru a promova dialogul internaţional în contextul războiului rece.
Afganistan: Cel puţin 19 morţi într-un atentat comis la o şcoală coranică
Cel puţin 19 persoane au fost ucise şi 24 au fost rănite, în principal tineri, într-un atentat produs miercuri asupra unei şcoli coranice din oraşul Aybak, din nordul Afganistanului, a anunţat un medic al unui spital local, transmite AFP. Zeci de explozii şi de atacuri care au vizat civili s-au produs de la revenirea la putere a talibanilor, în august 2021, majoritatea dintre aceste atacuri fiind revendicate de filiala locală a grupării teroriste Stat Islamic (SI-K).
Un reprezentant regional a confirmat că explozia de miercuri s-a produs în madrassa Al Jihad, dar nu a putut preciza numărul victimelor. Un medic din Aybak, capitala provinciei Samangan, la circa 200 kilometri nord de Kabul, a declarat sub rezerva anonimatului că s-au înregistrat 19 morţi şi 24 de răniţi, adăugând că toţi sunt copii şi oameni obişnuiţi. Potrivit sursei citate, persoanele care au suferit răni foarte grave au fost transferate către spitale mai bine echipate din oraşul Mazar-i-Sharif, la circa 120 kilometri distanţă.
În schimb, potrivit bilanţului anunţat de talibani, 10 elevi au murit şi mulţi alţii au fost răniţi. Investigatorii noştri şi forţele noastre de securitate acţionează rapid pentru a identifica autorii acestei crime de neiertat şi pentru a-i pedepsi pentru faptele lor, a transmis pe Twitter purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne, Abdul Nafay Takor.
China, în doliu după moartea fostului preşedinte Jiang Zemin
Site-uri ale mass-media de stat şi aplicaţii mobile în alb şi negru, drapele în bernă pe clădirile oficiale din Beijing, multitudine de flori în oraşul său natal: China este în doliu joi, la o zi după decesul fostului preşedinte Jiang Zemin, scrie AFP.
La putere între 1989 şi 2003, Jiang Zemin a murit miercuri la Shanghai, la vârsta de 96 de ani, din cauza leucemiei şi a insuficienţei multiple de organe, au transmis media de stat, care au adăugat că au început deja pregătirile pentru funeralii.
În oraşul său natal Yanghzou, nu departe de Shanghai, au fost depuse flori în semn de omagiu, în timp ce un important dispozitiv de poliţie a fost amplasat în apropierea spitalului în care fostul şef al statului a încetat din viaţă, au constatat jurnalişti ai AFP.
Către ora locală 12:45 (04:45 GMT), un convoi de vehicule a părăsit spitalul, în fruntea convoiului aflându-se o maşină care avea pe capotă ceea ce părea a fi o coroană de flori galbene. Convoiul s-a îndreptat spre aeroportul din Hongqiao.
Media de stat au anunţat că a fost format deja comitetul de pregătire a funeraliilor lui Jiang Zemin, comitetul avându-l în fruntea sa pe actualul preşedinte, Xi Jinping. Nu a fost anunţată deocamdată nicio dată a funeraliilor, care ar urma să aibă loc la Beijing.
AFP notează că, în numai o oră, peste jumătate de milion de persoane au comentat pe platforma Weibo (echivalentul chinez al Twitter) anunţul decesului lui Jiang. Mulţi îl numeau pe fostul lider "bunicul Jiang".
Joi, în fotografii postate pe reţelele sociale se puteau vedea cum zidurile fostei case a lui Jiang din Yangzhou erau pline de buchete de flori. CCTV a anunţat miercuri că drapelele vor fi coborâte în bernă pe anumite clădiri guvernamentale până în momentul funeraliilor. Mass-media de stat şi companiile publice şi-au modificat site-urile de internet şi le-au afişat în alb şi negru, la fel şi unele aplicaţii precum Alipay, Taobao sau chiar McDonald's.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, l-a calificat pe Jiang drept "un apărător neobosit al angajamentului internaţional" al ţării sale şi a salutat "căldura umană" şi "deschiderea de spirit" manifestate de fostul preşedinte chinez. Preşedintele rus Vladimir Putin a fost unul dintre primii lideri străini care i-a adus un omagiu lui Jiang Zemin, "un prieten sincer" al Rusiei şi "un om de stat excepţional".
Ajutoare umanitare: ONU anunţă că va avea nevoie de 51,5 miliarde de dolari în 2023, un record
ONU a anunţat joi că va avea nevoie de 51,5 miliarde de dolari (49,6 miliarde de euro), o creştere de 25%, pentru a face faţă nevoilor de ordin umanitar în 2023, de la conflictul din Ucraina şi până la efectele schimbărilor climatice, cum ar fi riscul de foamete în Africa. Anul viitor va fi deci (anul) celui mai amplu program umanitar" lansat vreodată la nivel mondial, le-a declarat jurnaliştilor şeful agenţiei umanitare a ONU, Martin Griffiths.
Obiectivul este de a asista 230 de milioane de persoane în 68 de state din întreaga lume, transmit agenţiile internaţionale de presă, aceasta în condiţiile în care, potrivit estimărilor ONU, 339 de milioane de oameni la nivel mondial - adică 4% din populaţia globului sau întreaga populaţie a SUA, potrivit calculelor Reuters - vor avea nevoie de ajutor de urgenţă în 2023, faţă de 274 de milioane în 2022.
Trei sute treizeci şi nouă de milioane de persoane, "este o cifră enormă şi deprimantă", a apreciat Griffiths, care a subliniat că nevoile umanitare, care au cunoscut un vârf în timpul pandemiei de coronavirus, nu au scăzut din nefericire de atunci încoace.
"Seceta şi inundaţiile letale au făcut ravagii (...) din Pakistan şi până în cornul Africii. Războiul din Ucraina a transformat o parte din Europa într-un câmp de luptă. Peste 100 de milioane de persoane au fost strămutate la nivel mondial. Şi toate acestea, în plus faţă de distrugerile pe care pandemia le-a produs în rândul celor mai săraci din lume", a subliniat Griffiths.
Cel puţin 222 milioane de persoane din 53 de ţări se vor confrunta cu insecuritatea alimentară acută la sfârşitul lui 2022. Patruzeci şi cinci de milioane de persoane din 37 de ţări riscă să moară de foame. "Cinci ţări se află deja în ceea ce noi numim condiţii apropiate de foamete, conform cărora putem spune (...) că oamenii mor din cauza strămutărilor, a insecurităţii alimentare, a lipsei de hrană", a explicat Griffiths.
Este vorba despre Afganistan, Etiopia, Haiti, Somalia şi Sudanul de Sud, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al biroului de coordonare a afacerilor umanitare al ONU, Jens Laerke.Şi sănătatea publică se află sub presiune în întreaga lume, îndeosebi din cauza persistenţei coronavirusului şi a mpox (noul nume dat în această săptămână de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru a desemna variola maimuţei), a reapariţiei Ebola în Uganda şi a prezenţei multiplelor epidemii de holeră în întreaga lume, îndeosebi în Siria şi Haiti.
Toate acestea într-un context de schimbări climatice, care nu fac decât să crească riscurile şi vulnerabilităţile, îndeosebi în ţările sărace. Până la sfârşitul secolului, căldura extremă ar putea face la fel de multe victime precum cancerul, potrivit ONU.
Lukaşenko acuză Ucraina că încearcă să târască NATO în război
Preşedintele Belarus, Aleksandr Lukaşenko, a acuzat joi Ucraina că încearcă "să târască" cu orice preţ NATO în conflictul armat cu Rusia, a transmis agenţia oficială BELTA, preluată de EFE.
"Toate agenţiile forţelor de securitate remarcă o creştere a numărului de provocări în apropierea frontierei de stat. Ucraina, sub orice pretext, încearcă să târască trupele statelor membre ale NATO în conflict", a susţinut Lukaşenko în cadrul unei reuniuni cu privire la situaţia politico-militară din proximitatea Belarus.
În opinia sa, o dovadă în acest sens o reprezintă căderea unei rachete pe teritoriul Poloniei, despre care iniţial Occidentul a crezut că este de provenienţă rusească, însă ulterior a exprimat opinia că dispozitivul ar fi putut fi lansat de Ucraina şi a căzut din greşeală pe teritoriul polonez.
Lukaşenko a insistat că Belarusul "a reuşit până acum să evite ca un adversar potenţial să folosească forţa militară împotriva ţării" sale. Totuşi, liderul autocrat de la Minsk a cerut agenţiilor de apărare din Belarus să continue să monitorizeze constant orice indiciu privind o posibilă "pregătire a unei agresiuni directe împotriva ţării noastre".
Iranul încearcă să sechestreze sau să ucidă activişti din afara ţării
Guvernul iranian şi-a intensificat eforturile pentru a sechestra şi ucide funcţionari guvernamentali, activişti şi ziarişti din întreaga lume, inclusiv în SUA, a informat joi cotidianul american The Washington Post, citat de EFE.
Ziarul îşi bazează relatarea pe documente guvernamentale şi interviuri realizate cu 15 funcţionari din Washington, din unele ţări din Europa şi din Orientul Mijlociu, care au discutat acest subiect sub rezerva anonimatului. Potrivit declaraţiilor acestora, Teheranul a atacat foşti înalţi funcţionari din administraţia americană şi disidenţi iranieni care au fugit din ţară în state precum SUA, Regatul Unit, Canada, Turcia, dar şi în alte ţări din Europa.
Teheranul atacă şi presa critică faţă de regim, civili evrei sau persoane care au legătură cu statul Israel, potrivit funcţionarilor şi documentelor guvernamentale consultate de ziarul american. Serviciile de informaţii şi de securitate din Iran depind în mare măsură de ceea ce The Washington Post numeşte "agenţi" pentru a-şi pune în aplicare planurile din străinătate. Pentru aceasta, oferă sute de mii de dolari hoţilor de bijuterii, traficanţilor de droguri şi altor delincvenţi care conduc reţele criminale şi care comit asasinate la cerere, potrivit funcţionarilor citaţi.
Totuşi, acest modus operandi de a executa planurile a provocat eşecul unor operaţii, au spus funcţionarii citaţi, fie pentru că, în unele cazuri, comploturile au dat greş, fie pentru că asasinii aflaţi sub soldă şi-au pierdut interesul şi nu au mai dus la bun sfârşit ordinele primite.
Însă funcţionarii citaţi şi-au exprimat temerea că insistenţa Iranului face posibil ca asasinarea unui disident extrem de cunoscut, a unui jurnalist sau a unei personalităţi dintr-un guvern occidental să aibă loc în cele din urmă, iar aceasta ar putea provoca o confruntare directă între Teheran şi ţara din care ar proveni victima.
Intensitatea campaniei iraniene se reflectă în anvergura sa globală, au declarat funcţionarii citaţi. Doar începând cu anul trecut, agenţiile de securitate occidentale au anunţat că au dejucat o tentativă de asasinare a fostului consilier de securitate naţională al SUA, John Bolton, la Washington, şi o alta, de sechestrare a unui americano-iranian.
Lavrov atacă Occidentul, NATO, OSCE şi SUA:Statele Unite au creat o ameninţare existenţială pentru Rusia în Ucraina
Ministrul de externe rus Serghei Lavrov s-a lansat joi într-o serie de atacuri asupra Occidentului, NATO, OSCE şi SUA, dar nu l-a uitat nici pe papa Francisc, după cum consemnează agenţiile internaţionale de ştiri.
Într-o conferinţă de presă desfăşurată joi la Moscova, Lavrov a susţinut că Statele Unite au creat din Ucraina o ameninţare existenţială la adresa Rusiei şi a acuzat totodată SUA şi NATO că sunt participante directe în războiul din Ucraina. Lavrov a insistat că SUA şi alianţa nord-atlantică sunt implicate în război pentru că furnizează arme Ucrainei şi oferă pregătire militară pe teritoriile lor.
Lavrov a acuzat totodată SUA că, "aşa cum au distrus OSCE", încearcă acum să distrugă Asociaţia Naţiunilor din Sud-Estul Asiei (ASEAN). Lavrov a justificat atacurile ruse asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, despre care Kievul şi Occidentul afirmă că reprezintă o crimă de război menită să facă să sufere populaţia civilă.
"Noi dezactivăm instalaţiile energetice (în Ucraina) care vă permit (Occidentului) să pompeze arme letale în Ucraina şi să ucidă ruşi. Aşa că nu mai spuneţi că SUA şi NATO nu sunt participanţi la acest război - participaţi în mod direct. Nu doar cu furnizarea de armament, ci şi cu pregătirea personalului - voi antrenaţi militari (ucraineni) pe teritoriul vostru", a acuzat Lavrov, potrivit Reuters. El a insistat că Rusia nu a refuzat niciodată contacte cu SUA, dar că nu a auzit niciun fel de "idei de substanţă" din partea omologilor americani, consemnează Reuters.
Moscova este gata să asculte dacă cineva vrea să poarte negocieri cu privire la Ucraina, a spus Lavrov, care a calificat drept absurde acuzaţiile Ucrainei potrivit cărora Rusia doreşte negocieri pentru a câştiga timp să se regrupeze şi să-şi refacă forţele armate.
El a mai spus că Rusia ar fi dispusă să revină la masa negocierilor cu Occidentul dacă acesta îşi schimbă punctul de vedere cu privire la oportunitatea discutării propunerilor de securitate prezentate de Moscova în decembrie anul trecut. Lavrov a mai declarat că în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) s-au acumulat mari probleme şi a acuzat Occidentul că dă cu piciorul şansei de a face din organismul de securitate european o punte reală cu Rusia după încheierea războiului rece.
"Profitând de superioritatea numerică în această organizaţie, Occidentul a încercat de mulţi ani să o privatizeze, ca să spunem aşa. Sau poate este mai corect să spunem că încearcă să pună la cale o preluare a OSCE, să subjuge ultima platformă de dialog regional", a acuzat Lavrov.
Miniştrii de externe ai OSCE, favorabili aducerii Rusiei în faţa justiţiei pentru crime de război în Ucraina
Miniştrii de externe ai OSCE au sprijinit joi, la reuniunea ministerială care se desfăşoară până vineri la Lodz (în Polonia) ideea de a aduce Rusia în faţa justiţiei pentru crimele de război comise în Ucraina de la invadarea acestei ţări, la 24 februarie, transmite EFE.
"Planul rus era să se întoarcă la război, şi au făcut-o. Când războiul lor fulger nu a funcţionat, agresiunea a devenit brutală şi inumană, ducând în mod tragic şi inevitabil la crime de război. Este obligaţia noastră morală şi legală să-i tragem la răspundere pe cei care au comis (astfel de crime) şi pe cei care au dat ordinul", a declarat ministrul de externe polonez, Zbigniew Rau.
Preşedintele ţării gazde, Andrzej Duda, a intervenit în sesiunea de deschidere şi a declarat că membrii OSCE trebuie să rămână uniţi, alături de Ucraina, în lupta sa împotriva Rusiei. În opinia lui Duda, orice concesie făcută Rusiei va presupune o ameninţare pentru ordinea în Europa. "Toate negocierile de pace trebuie să se facă cu acordul voluntar al Ucrainei. Doar ucrainenii pot decide cu privire la viitorul ţării lor. (...) Nu există nicio îndoială că orice acord cu privire la câştigurile teritoriale ale Rusiei va fi o bombă amplasată sub sistemul de securitate al Europei care mai devreme sau mai târziu va exploda", a afirmat el.
Înainte de începerea reuniunii, înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă, Josep Borrell, a declarat că participă la întâlnire cu scopul de a promova crearea unui tribunal special pentru a judeca crimele de război în Ucraina. Borrell a condamnat "încălcarea legii şi a principiilor UE" pe care o reprezintă invazia rusă în Ucraina.
Pentru a crea "o nouă ordine de securitate în Europa", Borrell a declarat că va pune "mai întâi pe masa UE" şi apoi a altor ţări "propunerea de a sprijini procuratura ucraineană" ca să strângă probe ale crimelor de război comise de Rusia şi să creeze un tribunal special care să se ocupe de aceste crime.
"Rusia transformă iarna într-o armă", a afirmat Borrell, "cu distrugerea infrastructurilor civile în Ucraina" şi "trebuie să plătească pentru reconstrucţie". "Aceasta va presupune o cantitate uriaşă de bani şi resurse", a recunoscut şeful diplomaţiei europene.
Întrebat dacă absenţa de la summitul OSCE a ministrului de externe rus Serghei Lavrov poate limita capacitatea de decizie la reuniunea din Polonia, Borrell a declarat că "toate ţările sunt reprezentate", deşi în cazul Rusiei este vorba despre ambasadorul rus pe lângă OSCE, şi nu de şeful diplomaţiei de la Moscova. "Este o prerogativă a ţărilor organizatoare (ale summiturilor OSCE) să acorde sau să refuze vize pentru fiecare reprezentant străin", a subliniat Borrell, referindu-se la decizia autorităţilor poloneze de a-i refuza viza lui Lavrov.
Franţa:Compania Airbus acceptă să plătească milioane de euro pentru a evita să fie judecată pentru corupţie
Constructorul european de avioane Airbus a ajuns la un acord cu autorităţile judiciare din Franţa pentru a face o plată de câteva milioane de euro cu scopul de a evita să fie adus în faţa justiţiei pentru acuzaţii de corupţie în Libia şi Kazahstan, transmite joi dpa.
Curtea penală din Paris a confirmat înţelegerea, care presupune plata de către Airbus a sumei de 15,8 milioane de euro, a anunţat miercuri secţiunea financiară a parchetului.
Posibilele cazuri de corupţie includeau vânzarea de avioane, elicoptere şi sateliţi în Libia şi Kazahstan în perioada 2006-2011. Cazurile au apărut în cadrul anchetelor privind acuzaţiile de corupţie pentru care Airbus a plătit deja o amendă de aproape 2,1 miliarde de euro ca urmare a unei înţelegeri în 2020 în Franţa.
La acea vreme, Airbus punea astfel capăt mai multor ani de anchete de corupţie în trei ţări, plătind o amendă uriaşă de miliarde de euro. În total, Airbus a plătit 3,6 miliarde de euro în Franţa, Regatul Unit şi SUA, aminteşte dpa.
Numerele de telefon a 360 de milioane de utilizatori de WhatsApp, expuse după o breşă de securitate; compania neagă
O breşă de securitate în aplicaţia WhatsApp a expus numerele de telefon a circa 360 de milioane de utilizatori din 108 ţări, potrivit unei analize realizate de o multinaţională specializată în securitate cibernetică, transmite joi EFE.
Numerele de telefon ale 360 de milioane de utilizatori ai acestei aplicaţii de mesagerie s-ar afla deja pe darknet, unde au fost scoase la vânzare, potrivit datelor difuzate joi de compania de securitate cibernetică Check Point.
Surse de la WhatsApp au afirmat totuşi că nu este vorba "de o scurgere de date" şi şi-au exprimat dezamăgirea pentru faptul că această companie care se ocupă cu securitatea cibernetică "a cumpărat o listă cu numere de telefon care circulă pe internet pentru a repeta afirmaţii fără nicio bază cu scopul de a obţine publicitate gratuită".
Compania Check Point a difuzat joi rezultatele analizei sale cu privire la arhivele privind datele utilizatorilor acestei aplicaţii şi a dat asigurări că în ultimele patru zile aceste arhive, care includ prefixe de apelare, s-au pus în vânzare pe darknet "şi sunt distribuite la liber în rândul delincvenţilor cibernetici".
Informaţia care se vinde este doar numărul de telefon activ şi în niciun caz conţinutul mesajelor utilizatorilor, a explicat Check Point, care remarcă faptul că este totuşi vorba despre un atac la scară largă asupra unei aplicaţii foarte populare şi care este folosită de milioane de persoane în întreaga lume.
Între consecinţele imediate ale acestei "breşe", Check Point a menţionat posibilitatea ca aceste numere de telefon să fie folosite în atacuri de tip 'phishing' chiar prin intermediul aplicaţiei şi, tocmai de aceea, a insistat asupra importanţei ca toţi utilizatorii să fie foarte atenţi la mesajele pe care le primesc şi să fie precauţi înainte de a face "click" pe orice link şi mesaj primit pe aplicaţie.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
