DCNews Sanatate Secretul comunităților tradiționale în lupta cu alergiile. Cum reușesc să le țină la distanță

Secretul comunităților tradiționale în lupta cu alergiile. Cum reușesc să le țină la distanță

Sursa foto: Freepik/ Rol Ilustrativ

Alergiile, tot mai răspândite în întreaga lume, par aproape imposibil de evitat. Totuși, unele comunități trăiesc aproape ferite de ele, oferind cercetătorilor indicii prețioase despre cum pot fi prevenite aceste afecțiuni.

Comunitățile Amish reprezintă o excepție remarcabilă: doar 7% dintre copiii lor reacționează la alergeni comuni, comparativ cu peste 50% dintre copiii americani. De asemenea, astmul afectează doar 1-2% dintre copiii acestei comunități, față de 8-10% la nivel național, potrivit The Washington Post.

Comunitățile Amish trăiesc în sate rurale, case simple și ferme tradiționale, folosind adesea cai pentru muncă și transport, iar viața lor se desfășoară aproape integral în strâns contact cu natura și animalele.

Cum explică specialiștii diferențele majore

Cercetătorii spun că explicația nu ține de genetică, ci de mediul în care cresc acești copii. Spre deosebire de alte comunități agricole, unde cei mici nu intră în primii ani în contact cu animalele și grajdurile, copiii Amish sunt expuși încă din primii ani la praful de fermă bogat în microbi. Analizele au arătat că praful din casele lor are o încărcătură microbiană de șapte ori mai mare decât în alte gospodării rurale, iar studiile pe șoareci au confirmat efectul protector asupra căilor respiratorii.

Acest „efect de fermă” pare să antreneze sistemul imunitar să fie mai tolerant și mai puțin reactiv la alergeni. Experții îl consideră o variantă modernă a „ipotezei igienei”: nu e vorba de cât de curată e viața modernă, ci de lipsa contactului cu bacteriile benefice care modelează imunitatea în primii ani de viață.

Studii realizate și în alte comunități tradiționale au arătat că sugarii crescând în astfel de medii prezintă rate ridicate de colonizare cu bacterii benefice, corelate cu un risc mai scăzut de apariție a alergiilor.

Specialiștii speră ca, pe baza acestor descoperiri, să poată dezvolta tratamente preventive - probiotice, extracte sau alte formule - care să reproducă efectele expunerii la praful de fermă. Impactul ar fi uriaș, având în vedere că bolile alergice afectează milioane de oameni la nivel global.

„Nu putem da fiecărei familii o vacă”, spun cercetătorii, „dar putem învăța din aceste medii tradiționale ce tip de expuneri protejează cu adevărat sănătatea”.

Alergiile în România

Potrivit datelor prezentate de Societatea Română de Alergologie şi Imunologie Clinică în 2024, accesul la tratamente eficiente este esențial pentru pacienții cu alergii, având în vedere amploarea și complexitatea acestor afecțiuni, considerate o veritabilă provocare de sănătate publică a secolului XXI.

La nivel global, până la 30% din populație suferă de o alergie respiratorie, iar între 10 și 40% dintre pacienții cu rinită alergică dezvoltă și astm alergic.

În România, datele arată că una din patru persoane adulte are o formă de alergie, fiecare al treilea copil suferă de rinită alergică, unul din cinci copii de astm alergic, iar 1,1 milioane de adulți prezintă alergii medicamentoase.

În plus, aproape 80% dintre pacienții care utilizează tratamente medicamentoase pentru controlul simptomelor nu reușesc să prevină evoluția bolii către astm alergic. În aceste situații, specialiștii recomandă imunoterapia cu alergen (AIT), o metodă cu eficiență foarte ridicată, de până la 100% în anumite cazuri, care se adresează atât adulților, cât și copiilor, împiedicând apariția astmului bronșic, a polialergiilor și a intoleranțelor alimentare.

Citește și: Persoanele care nu ar trebui să mănânce fistic! Deși are o mulțime de beneficii, lor le face rău

Știri similare din categoria Sanatate Vezi toate articolele