Dermatologul Alin Nicolescu, vicepreședintele Societății Române de Dermatologie, a explicat în detaliu cauzele reale ale acneei și modul în care aceasta se manifestă la vârsta adultă.
Două mituri demontate
Una dintre cele mai răspândite convingeri este că acneea ar fi o boală hormonală. În realitate, lucrurile sunt mult mai nuanțate. „S-a crezut foarte multe ori că acneea este o boală hormonală. Și nu este o boală hormonală. Într-adevăr, anumite condiții hormonale pot să influențeze statusul și pot să accentueze”, a explicat dr. Nicolescu.
O altă idee greșită, dar des întâlnită, este asocierea acneei cu o infecție. „S-a crezut multă vreme că acneea este o boală infecțioasă și nu este o boală infecțioasă”, a clarificat dermatologul. Acneea este, de fapt, o boală inflamatorie, influențată de factori multipli și interdependenți. În prezent, cercetările medicale arată implicarea citokinelor proinflamatorii și a interleuchinelor, semn clar al unui proces profund.
Pentru a înțelege apariția acneei, trebuie să privim către unitatea pilosebacee, locul în care se află firul de păr și glanda sebacee. La o persoană sănătoasă, această glandă secretă o cantitate echilibrată de sebum, o substanță grasă care protejează pielea. În schimb, în cazul persoanelor predispuse la acnee, „acea glandă dă inițial o cantitate mai mare de sebum, iar acel sebum este de o calitate mai proastă, este mai gros”.
Baza mecanismului acneic
Sebumul îngroșat blochează canalul firului de păr, iar acest proces duce la formarea comedoanelor, acele puncte albe și negre vizibile în stadiile incipiente ale bolii. „Firul acesta de păr se astupă cu sebumul respectiv (...). Astupându-se, apar comedoane deschise, apar niște puncte albe”, a explicat specialistul. Odată cu oxidarea sebumului, punctele albe devin puncte negre, semn al evoluției afecțiunii.
Mulți pacienți, mai ales adolescenți sau adulți tineri, caută soluții rapide în cabinetele cosmetice, în speranța că extragerea acestor puncte va duce la dispariția acneei. În realitate, această abordare este superficială și ineficientă. „Nu rezolvă nimic, pentru că mecanismul este legat de secreția de sebum din glanda respectivă”, a subliniat dr. Nicolescu.
Pe lângă blocajul mecanic produs de sebum, apare și un proces numit cheratinizare anormală. Acesta constă în acumularea de celule moarte și scuame la nivelul pielii, ceea ce agravează leziunile deja existente. Acneea nu evoluează doar prin apariția punctelor negre și albe, ci poate ajunge în stadii mai severe, cu inflamație profundă, noduli dureroși și, în cele din urmă, cicatrici.
Este important de menționat că influența hormonală se manifestă doar prin intermediul receptorilor de la nivelul firului de păr, ceea ce face ca unele terapii, cum ar fi contraceptivele orale, să fie doar soluții simptomatice, nu curative. „Se dau tratamente anticoncepționale mai degrabă ca să scadă această cantitate de sebum. Dar nu este o terapie etiologică”, a precizat medicul.
Un alt element esențial în fiziopatologia acneei este dezechilibrul microbiotic. Pielea, alături de intestin, găzduiește o comunitate vastă de bacterii benefice. În mod normal, acestea coabitează în echilibru. Însă, atunci când acest echilibru este perturbat, poate apărea o proliferare excesivă a unui tip de bacterie numită Cutibacterium acnes, cu șase variante distincte. „Se produce un dezechilibru între aceste tipuri de germeni, și atunci apar, la nivelul leziunilor, niște pustule”, a menționat dr. Nicolescu.
De ce antibioticele pot agrava acneea în loc să o vindece
Tratarea acestor pustule cu antibiotice puternice, așa cum se practică adesea în exces, poate avea efecte contrare. „Acest germene este un pic parșiv. El se înconjoară într-un biofilm, într-o armură. Și atunci, noi dacă luăm un antibiotic puternic pe gură (...) nu o să penetreze armura aceasta și nu o să oprească germenul (...), în schimb, o să omoare concurența”, a explicat medicul dermatolog. Practic, tratamentul greșit poate stimula dezvoltarea acneei, în loc să o oprească.
În stadiile avansate, inflamația devine profundă și se manifestă prin noduli dureroși, care pot duce la cicatrici permanente și tulburări pigmentare. Aceste forme sunt mult mai dificil de tratat și necesită intervenții specializate. „Leziunile care, cu cât sunt mai profunde, cu atât fac mai greu tratamentul și cu atât predispun la riscul unor sechele cutanate, cicatricile, respectiv, turbulările de pigmentare”, a atras atenția dr. Nicolescu.