Lipsa de responsabilitate în privința acestor investiții fără studii de impact riscă să le transforme într-o nouă gaură majoră pentru bugetul de stat, avertiează Adrian Negrescu.
„Compania Națională de Investiții ne propune, în 2026, un fel de struțo-cămilă în materie investițională. A anunțat că dă undă verde pentru construcția de stadioane pe care își propune să înceapă să le plătească din 2027. Fără niciun fel de responsabilitate bugetară, CNI angajează statul român în niște cheltuieli de sute de milioane de euro fără să se gândească dacă anul viitor statul va avea din ce să plătească aceste facturi. Și asta mai ales că în 2027 presiunea pe reducerea deficitului bugetar va fi și mai mare decât în 2026. Pare că cei de la CNI trăiesc într-o lume paralelă în care jonglează cu fondurile bugetare mai ceva ca la alba-neagra. Au niște studii de impact care să justifice construcția acestor stadioane? Există calcule privind rentabilitatea acestor ,,investiții”?”, a spus economistul, pe pagina sa de Facebook.
Modelul propus de Negrescu
El recomandă autorităților să renunțe la modelul actual de construire a stadioanelor și să adopte o abordare de tip occidental, bazată pe proiecte multifuncționale, cu surse reale de venit.
„Faptul că vor fi constructori care vor fi dispuși să construiască cu plata peste 1 an e o altă problemă foarte gravă. În primul rând, ce garanții oferă că nu vor umfla prețurile pentru a acoperi gaura de finanțare? Legat de construcția de stadioane, am tot spus în ultimii ani că noi plecăm de la un concept total greșit care transformă acest tip de investiție, din start, într-o gaură bugetară.
În loc să mergem pe conceptul occidental, în care stadioanele sunt în primul rând niște mall-uri/centre de expoziții/evenimente asociate cu funcția sportivă, la noi se construiesc în continuare stadioane fără spații comerciale, fără alte potențiale surse de venit. Conducerea CNI pare că trăiește într-o lume paralelă, într-un rai bugetar în care investește banii noștri în tot felul de proiecte fantastice scoase la înaintare de politicieni și de cercurile de interese dornice să mai cheltuiască niște bani publici majoritatea împrumutați”, a mai punctat economistul.