„Criza sanitară actuală este diferită de crizele sanitare anterioare (1348 sau 1918-1919) între altele pentru că economiile naționale sunt integrate global iar transporturile, comunicațiile, deplasările fac aproape imposibilă izolarea, pe un anumit territoriu, a unei epidemii de acest gen. Din acest motiv, efectele economice negative ale crizei coronavirusului sunt enorme iar riscul amplificării lor tot mai mare. Este clar, de aceea, că dimensiunea acestei crize economice va depăși dimensiunile crizei economice din perioada 2008-2009”, își începe astfel Adrian Năstase mesajul publicat pe blog.
„Criza actuală se prefigurează atât sub formă unei crize a ofertei – determinată de reducerea masivă a activitătilor industriale și economice, în general, dar și sub forma unei crize a cererii – determinată de reducerea veniturilor celor mai multe familii (șomaj tehnic, etc). Este ciclul clasic al recesiunii.
Iar, pe de altă parte, se manifestă o formă de paralizie economică determinată de blocarea fluxurilor trans-frontaliere. Efectele sunt catastrofale pentru tările care se bazează pe exporturi de materii prime, gen petrol. La fel pentru tările care se bazează pe industria turismului. Suferă peste tot cei care se ridicaseră la nivelul clasei de mijloc. Sunt afectate și marile corporații multinaționale dar unele dintre ele reușesc să se adapteze.
Ceea ce este spectaculos -
– STATUL este solicitat insistent să acționeze în domeniul economic. Sunt lăsate deoparte teoriile care cereau ca statul să nu se implice în domeniul economic și se cere fie acțiune monetară (vezi deciziile Băncii Centrale Europene sau ale FED) fie injecții monetare ale băncilor naționale (vom vedea în timp efectul datoriei publice și private a statelor).
Globalizarea (-stadiul suprem al capitalismului -) a generat o nouă diviziune a muncii, în funcție de costurile forței de muncă și de noi piețe de desfacere sau de obținere de materii prime. Încheierea Războiului Rece a avut un rol important, permițând statelor dezvoltate o creștere economică deosebită. În același timp, le-a făcut, într-o anumită măsură, prizoniere ale altor spații geografice. În condițiile în care, acum, multe dintre tările mai puțin dezvoltate își impermeabilizează frontierele, unele dintre aceste dependențe devin evidente. Ca urmare, probabil că vor avea loc numeroase relocări (naționale sau regionale) ale unor industrii importante pentru securitatea natională și nu numai...
Pornind de la aceste aspecte generale, vom observa diverse eforturi pentru supraviețuire economică. Sume importante transferate spre consum (pachete de 1500-2000 $ pentru fiecare familie în SUA) sau pentru economie (în special IMM-uri). Tările membre ale Zonei euro au pregătit un fond de 500 de miliarde euro pentru membrii săi, Polonia, Cehia, Spania, Franța, Italia injectează sume importante în economiile lor. Mai ales în zonele strategice.
România este gestionată, în momentul de fată de medici. Sigur că analizele lor, sfaturile lor sunt importante dar ne vom confrunta, în curând cu efectele economice și sociale ale crizei coronavirusului. De aceea, oamenii politici ar trebui să privească dincolo de orizont și să pregătească ieșirea din viitoarea criză economiocă. Cum? Voi mai comenta”, a conchis Adrian Năstase.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
