Acţiunile americane, prăbușite după anunțul lui Putin. Indicele bursier S&P 500, în declin

Imagine cu rol ilustrativ / Sursa foto: Pexels (Pixabay)
Imagine cu rol ilustrativ / Sursa foto: Pexels (Pixabay)

Acţiunile americane au închis joi cel mai slab trimestru din ultimii doi ani.

Informațiile vin în contextul în care primele trei luni din 2022 au fost definite de temerile asociate războiului ruso-ucrainean şi efectelor generate de acesta asupra ratei inflaţiei, notează agenţia de ştiri Reuters.

Deşi optimismul cu privire la un potenţial tratat de pace între cele două ţări beligerante a generat o creştere generală pe acţiuni în prima parte a săptămânii, speranţele s-au evaporat aproape imediat, după ce preşedintele rus Vladimir Putin a semnat un decret conform căruia cumpărătorii străini de gaze vor fi nevoiţi să efectueze plăţile în ruble. În caz contrar, contractele vor fi reziliate. Mai mult, Ucraina se pregăteşte pentru o nouă serie de atacuri din partea Rusiei, scrie Mediafax.

În Statele Unite, acţiunile tech au fost martorele unui selloff considerabil în primul trimestru, care s-a resimţit, de altfel, de-a lungul întregului Wall Street. Indicele Nasdaq Composite a pierdut 1.990 de miliarde de dolari în ceea ce priveşte valoarea de piaţă, cea mai slabă performanţă trimestrială din T4/2018, arată datele Dow Jones Market, citate de MarketWatch. Capitalizarea cumulată a societăţilor incluse în S&P 500 a scăzut cu 1.460 de miliarde de dolari.

Cele mai slabe evoluţii trimestriale

Din 12 companii care au afişat cele mai slabe evoluţii trimestriale înregistrate vreodată, aproape jumătate fac parte din industria tech, numind în acest sens Meta Platforms (Facebook), PayPal şi furnizorul de servicii media şi telecom Charter Communications. Valoarea de piaţă cumulată a celor 12 societăţi s-a depreciat cu aproape 500 de miliarde de dolari în T1/2022. Totodată, cu declinuri de 37,8% şi 19,7%, acţiunile Netflix şi Adobe au înregistrat cele mai mari scăderi din T2/2012, respectiv T3/2011.

G7 a respins cererea de plată în ruble

Miniştrii energiei ai ţărilor din Grupul celor şapte cele mai industrializate ţări ale lumii (G7) au respins cererea de plăţi în ruble, a declarat ministrul german Robert Habeck. Preşedintele francez Emmanuel Macron i-a spus la rândul său lui Vladimir Putin că acest lucru nu ar fi posibil, scrie Agerpres.

"Dacă vreţi gaz, găsiţi ruble", a transmis miercuri, într-o postare pe o reţea socială, Viaceslav Volodin. "Mai mult decât atât, ar fi corect - acest lucru este benefic pentru ţara noastră - să fie extinse listele de produse care să fie plătite în ruble, pentru a include: îngrăşăminte, cereale, ulei de gătit, ţiţei, cărbune, metale, cherestea, etc.", a adăugat el.

Deocamdată nu este clar dacă o astfel de decizie ar putea deveni politica oficială a Rusiei, deşi atunci când şi-a anunţat decizia privind plata în ruble pentru gazul natural Vladimir Putin a spus că acesta este doar începutul procesului.

Rusia afirmă că sancţiunile Occidentului - şi în special îngheţarea celor circa 300 de miliarde de dolari ale rezervelor Băncii Centrale ruse - echivalează cu o declaraţie de război economic, aminteşte Reuters.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play

Cele mai noi știri

Cele mai citite știri

DC Media Group Audience

Copyright 2024 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


cloudnxt3
YesMy - smt4.3.1
pixel