Dintre cei 243 de absolvenți, din acest an, ai Colegiului Național „Mihai Eminescu” Suceava, 242 au promovat examenul de bacalaureat, după finalizarea contestațiilor, unitatea de învățământ fiind la un pas de promovabilitate de 100%.
Singurul candidat care nu a promovat este, în sine, un caz special. Este vorba despre o absolventă care a obținut nota 10 la matematică, 10 la logică și 4,45 la limba română. Deși media ei generală este de 8,15, pentru a promova examenul de bacalaureat este necesar ca la fiecare obiect candidatul să obțină nota minimă 5. Nota mică obținută la limba română de eleva în cauză (apreciată de profesori ca fiind o „elevă de nota 10”) nu reflectă cunoștințele și pregătirea ei. La proba respectivă, din cauza emoțiilor și a stresului, i s-a făcut rău, astfel încât examenul la limba română a durat pentru ea mai puțin de jumătate de oră.
Rezultatele obținute în acest an, la examenul de bacalaureat, de elevii Colegiului Național „Mihai Eminescu” Suceava sunt apreciate ca fiind foarte bune de către conducerea unității de învățământ. Au fost două medii generale de 10, iar alți 40 de elevi au obținut medii de peste 9,50. Aceste rezultate sunt considerate îmbucurătoare nu doar prin notele efective, cât mai ales prin progresul realizat de elevii care au absolvit în acest an și care, în anul 2018, au optat pentru Colegiul Național „Mihai Eminescu” Suceava, la acea dată doar 5 dintre candidați având medii generale de peste 9,50, conform Monitorul de Suceava.
Jumătate dintre elevii de clasa I din urmă cu 12 ani au luat în prezent Bacul
Salariile mici și lipsa de suport instituțional a degradat performanțele profesorilor în ultimii 30 de ani. Anul acesta, la examenul de Bacalaureat, au ajuns doar jumătate dintre elevii care în urmă cu 12 ani intrau în clasele primare. Și mai puțini de atât au luat Bacul. În perioada 2006 - 2010 s-au înscris în primul an de școală aproximativ un milion de elevi, iar anul acesta au ajuns la Bac și au promovat liceul doar 450.000.
Se pare că aceste performanțe negative ar fi rodul a subfinanțării din sistem, aici fiind vorba și de salariile mici ale profesorilor, cât și de infrastructura școlară învechită.
30 de ani de subfinanțare a Educației
Școlile private ar fi putut să le fie exemplu guvernanților, scrie Business Magazin. Modelele turceşti, franceze, britanice sau europene existau în Bucureşti și ofereau o bază, însă liderii politici au ales să își trimită proprii copii la instituții private și să lasă sistemul public să se afunde și mai mult în propriile probleme. Dacă guvernarea PSD a lăsat în paragină învățământul, nu se poate spune același lucru și despre sănătate, mărind de trei ori salariile medicilor.
În prezent, în școli predau cei mai prost plătiți absolvenți ai ultimelor generații. Dacă a absolvit studiile superioare de resort și a intrat pe un post de debutant, un profesor este plătit la fel de ”bine” ca un lucrător comercial de la Lidl, adică 2.500 de lei net, spre deosebire de un medic rezident, care încasează până la 6.000 de lei net sau un ofițer de poliție debutant care are un salariu de până la 8.000 de lei net (citește continuarea AICI).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
