Sărăcia e mare în Uniunea Europeană. Românii sunt cei mai amărâți
Sărăcia este o problemă socială recunoscută la nivel european. În medie, trei sferturi dintre cetăţenii ţărilor membre ale UE consideră sărăcia o problemă gravă pentru ţara lor.
”În Eurobarometrul din septembrie 2009 România se situează pe locul trei în clasamentul ponderii percepţiei cetăţenilor cu privire la răspândirea sărăciei în ţara lor; 90% dintre români afirmă că sărăcia este larg răspândită în ţara noastră, în timp ce pentru Bulgaria ponderea a fost de 92%, iar pentru Ungaria de 96%. La nivel mediu european, 56% din populaţie apreciază că şomerii sunt cei mai expuşi sărăciei, în timp ce 41% consideră că persoanele cele mai vulnerabile sunt vârstnicii”, se arată într-un studiu făcut de Academia Română.
În 2007, doar 6 % din populaţia europeană realiza venituri sub 40 % din venitul median al UE, situându-se în consecinţă în situaţia de sărăcie absolută/ extremă. Una din 10 persoane realiza venituri sub 50 % din venitul median la nivel UE şi aproximativ 24% din populaţie realiza venituri sub 70% din venitul median (pragul de sărăcie cel mai ‚relaxat’ în spaţiul UE).
În România în ultimele două decenii nivelul sărăciei este cel mai ridicat din Europa. În anul 2007, aproape o treime din populaţia României (32%) realiza venituri sub 70 % din valoarea venitului median din spaţiul UE, situându-se în situaţie de sărăcie relativă.
”Dacă raportăm veniturile la medianele naţionale, nu la mediana europeană, atunci avem următoarea situaţie: În România, în 2007, 18 % din populaţie obţine mai puţin de 40 % din venitul median la nivel naţional, plasându-se într-o situaţie de sărăcie absolută/ severă. România fiind, înainte de criza financiară din 2009 dar şi în prezent, ţara cu cea mai ridicată proporţie de populaţie săracă din UE. În alte ţări din UE, populaţia aflată într-o situaţie economică similară (cu nivelul veniturilor sub 40 % din veniturile mediane naţionale) deţine ponderi mult mai scăzute - 2% în R.Cehă, 4 % în Suedia sau Irlanda.”, mai spune studiul.
Pe lista celor mai sărace 20 de regiuni din Europa, România se înscrie cu şase zone, ce acoperă aproape toată ţara
În anul 2008 cea, mai săracă regiune din UE era Severozapaden, din Bulgaria, cu un PIB pe locuitor de 28% din PIB-ul mediu european pe locuitor. Pe locul al doilea era regiunea Nord-Est România, care cuprinde judeţele Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Bacău şi Vaslui, unde puterea de cumpărare era de 29% din PIB-ul mediu pe locuitor al UE.
Salariul minim în unele ţări ale UE (anul 2010)
Ţara Ţara M.Britanie 967 Finlanda 802 Austria 937 Italia 752 Irlanda 912 Spania 699 Germania 885 Grecia 604 Danemarca 877 Portugalia 480 Suedia 864 Polonia 326 Belgia 845 Bulgaria 233 Franţa 811 România 159
După încă trei regiuni aparţinând Bulgariei, pe locul al şaselea se plasa regiunea Sud-Vest Oltenia, cu judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea, unde puterea de cumparare era de 36% din PIB-ul mediu pe locuitor din Uniunea Europeană. În anul 2011, Oltenia a urcat în topul regiunilor sărace din Europa, puterea de cumpărare devenind acolo, mai scăzută decât în regiunea bulgară Severoiztochen. Regiunea Sud-Est a României (Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea, şi Vrancea) se situa pe locul opt.
De asemenea, cea mai săracă zonă din Polonia, aflată pe locul al nouălea, cu 39% din puterea de cumpărare medie a ţărilor UE, a fost devansată de regiunea Sud-Muntenia din România, care include judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman. Pe locul al 15-lea se afla regiunea Nord-Vest din România, cu judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu-Mare Sălaj (Eurostat 2011).
Venitul mediu şi venitul median disponibil (pe persoană echivalentă), la paritatea puterii de cumpărare, în ţările membre UE în anul 2007
Tara Venitul mediu (ppc) Venitul median (ppc) Venitul median pe categorii de vârste (ppc) 18-24 25-49 50-64 Luxembourg 33539 29292 26324 30656 33967 M.Britanie 22262 18943 19429 21595 20889 Cipru 21100 18230 18931 19384 19732 Irlanda 20978 17843 18322 20484 18303 Olanda 20196 17718 17327 18999 19599 Germania 19787 17338 16633 18727 18861 Danemarca 18245 16958 13529 18099 20065 Belgia 18217 16726 16444 18586 17558 Franţa 17411 15604 13949 16260 17700 Suedia 17101 15968 13485 16881 20011 Finlanda 17099 15372 13429 16973 17644 Italia 16725 14580 13606 15568 16502 Spania 14753 13011 13493 14264 14095 Slovenia 14388 13298 13379 13934 13914 Grecia 13763 11577 10596 12440 12598 Malta 13714 12572 14226 13552 13080 Portugalia 11699 8933 8885 9572 9952 R.Cehă 10098 8913 9170 9743 9689 Estonia 8069 6765 7322 7854 6922 Slovacia 7592 6888 6909 7456 7566 Ungaria 7369 6631 6362 6843 7240 Lituania 7037 5854 6396 6721 6260 Letonia 6823 5594 6112 6477 5693 Polonia 6756 5704 5294 5956 6187 Bulgaria 3871 3343 3345 3697 3632 Romania 3526 2942 2948 3293 3135
Citește și: Leonard Orban: România riscă dezangajarea a 1,9 miliarde de euro din fonduri europene
UE fericeşte peste 200.000 de mii de români. Vezi la cât ar putea ajunge salariul minim
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ion Iliescu, lecție pentru ”noua clasă politică”, greu de înțeles de către luzării momentului de Val Vâlcu
