Potrivit ministerului de la Moscova, rachete Kalibr lansate duminică de Rusia dinspre mare au distrus patru sisteme S-300 care erau ascunse într-un hangar de la periferia oraşului ucrainean Dnipro. Rusia susţine că 25 de militari ucraineni au fost de asemenea ucişi în atac. Ministerul Apărării rus nu specifică ce ţară europeană a trimis aceste sisteme S-300 Ucrainei, potrivit Agerpres.
Aeroportul din Dnipro, 'complet distrus' de un nou bombardament
Duminică după-amiaza, guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk (estul Ucrainei) a anunţat că aeroportul din Dnipro a fost bombardat din nou de armata rusă şi "complet distrus". Aeroportul mai fusese lovit pe 15 martie, când pista fusese distrusă şi terminalul avariat.
Aeroportul din Dnipro, estul Ucrainei, a fost bombardat din nou de armata rusă şi 'complet distrus', a anunţat duminică guvernatorul regiunii, transmit AFP şi Reuters.
'Nou atac împotriva aeroportului din Dnipro. Nu a mai rămas nimic din el. Aeroportul şi infrastructurile din proximitate au fost distruse. Şi rachetele continuă să zboare', a scris pe Telegram guvernatorul Valentin Reznicenko.
'Suntem în curs de a stabili numărul victimelor', a adăugat el. Aeroportul mai fusese lovit pe 15 martie, când pista fusese distrusă şi terminalul avariat.
'În cursul nopţii, rachete de mare precizie au distrus baza şi sediul batalionului naţionalist Dnipro din Zvoneţki, care primise recent întăriri din partea unor mercenari străini', a anunţat Ministerul Apărării al Rusiei, citat de Reuters.
Separat, şeful consiliului regional din Dnipro, Mikola Lukaşuk, a spus că cinci membri ai serviciului de urgenţă au fost răniţi la aeroport.
Serhii Gaidai, guvernatorul din Lugansk, regiune estică la graniţa cu Rusia, a scris mai devreme pe Telegram că o şcoală şi un bloc de locuinţe au fost lovite în oraşul Sievierodoneţk. 'Din fericire, nu sunt victime', a precizat el.
Tragedia aviatică de la Smolensk: Kaczynski denunţă un atentat rus
Liderul partidului la putere în Polonia, Jaroslaw Kaczynski, a acuzat Rusia că se află în spatele tragediei aviatice de la Smolensk în care fratele său geamăn, preşedintele Lech Kaczynski, a murit în 2010, dând asigurări că va prezenta dovezi "foarte curând", a mai transmis Agerpres.
Accidentul, la 10 aprilie 2010, a făcut 96 de morţi, printre care preşedintele Kaczynski şi soţia sa, precum şi mai mulţi înalţi responsabili polonezi, care se mergeau în Rusia pentru a aduce un omagiu victimelor masacrului de la Katyn, în apropiere de Smolensk, din 1940.
Jaroslaw Kaczynski a recunoscut, însă, că mai este necesar să fie identificaţi "cei care au luat decizia şi cei care au executat-o, aici în Polonia, dar mai ales în Rusia".
Întrebând "cine beneficiază de pe urma crimei", el a evocat la politica fratelui său opusă intereselor Moscovei, atât în cursul conflictului ruso-georgian, cât şi în strategia de construire a conductelor de gaze pentru a evita Rusia.
În zilele care au urmat prăbuşirii, unii membri ai partidului conservator la putere Lege şi Justiţie (PiS) l-au acuzat pe Vladimir Putin, pe atunci prim-ministru, că se află în spatele acestui "atentat".
Referindu-se la agresiunea rusă în Ucraina, Jaroslaw Kaczynski a spus că "post-comunismul în Rusia este la fel de criminal ca şi comunismul".
"Fac un apel la întreaga Europă liberă la o mare mobilizare pentru apărarea Ucrainei şi a libertăţii. Această apărare necesită şi elucidarea definitivă a acestei afaceri (de la Smolensk), inclusiv a responsabilităţilor personale, şi aducerea în faţa justiţiei a tuturor autorilor ei", a mai afirmat Jaroslaw Kaczynski.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
