În aprilie, lucrările de construcţii au scăzut cu 1% în zona euro şi cu 1,1% în Uniunea Europeană.
În rândul statelor membre pentru care sunt disponibile datele, cele mai importante creşteri lunare ale lucrărilor de construcţii s-au înregistrat în Suedia (6,2%), Ungaria (5,9%), Slovenia (5,8%) şi România (4,6%), singurele scăderi fiind în Spania (minus 1,5%) şi Finlanda (minus 0,6%).
În mai 2022, comparativ cu mai 2021, lucrările de construcţii au înregistrat un avans de 2,9% în zona euro şi de 3,8% în Uniunea Europeană.
În rândul statelor membre pentru care sunt disponibile datele, cele mai importante creşteri anuale ale lucrărilor de construcţii s-au înregistrat în Slovenia (30,2%), Polonia (10,7%) şi Ungaria (9,9%), singurele scăderi fiind în Spania (minus 8,2%) şi Germania (minus 2%).
Potrivit Eurostat, în România lucrările de construcţii au înregistrat o expansiune anuală de 6,5% în mai, după o scădere de 7,4% luna precedentă, notează Agerpres.
Cât muncesc românii cu adevărat? Lenea nu e cucoană mare! Suntem cei mai harnici din Europa
România este țara europeană în care oamenii și-au înmulțit cel mai mult orele lucrate săptămânal, în ultimii cinci ani, arată datele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
Deși în folclorul urban persistă ideea că românii muncesc puțin, datele OECD contrazic această prejudecată. Românii muncesc cel mai mult din Europa, cu 1.835 de ore, imediat după Grecia cu 1.872 de ore, cifre la nivelul anului 2021. În comparație, cel mai puțin muncesc germanii cu 1.349 de ore. Mai exact, lucrează, în medie, peste 40 de ore pe săptămână.
Conform statisticilor Eurostat, angajații români au lucrat, în medie, 40,4 ore pe săptămână, anul trecut. La polul opus este tot Germania cu 34,3 ore. O prejudecată printre americani este reputația Europei privind vacanțele generoase. Aceștia spun că europenii pun mai mult accent pe relaxare, decât pe muncă. Dacă ne uitam la cifre, românii muncesc mai mult decât americanii: 1.835 de ore, față de 1.791. La polul opus, Germania (34,3 ore), Danemarca (32,7 ore) şi Olanda (29,5 ore) au avut cele mai scurte săptămâni medii de lucru pentru angajaţi dintre ţările membre ale UE. Diferența cea mai mare se înregistrează în rândul femeilor, care lucrează cu 33% mai mult decât salariatele din țări precum Germania. Dintre principalele grupe de ocupații, în România cel mai mult lucrează muncitorii calificați în agricultură, silvicultură și pescuit. Această este și grupa ocupațională cu cel mai mic venit brut încasat de către salariații cu program complet de lucru.
Speranța de viață în România este a doua cea mai mică din UE – 71,7 ani în medie, fiind depășită doar de Bulgaria, unde oamenii trăiesc în medie 71,4 ani, conform celor mai recente cifre Eurostat. De asemenea, peste 1,4 milioane de români lucrează în economia subterană, adică aproape o cincime din totalul populației apte de muncă, arată un studiu al Consiliului Fiscal. De altfel, chiar Eurostat arată că indicatorul anilor de muncă de-a lungul vieții „este influențat puternic de numărul persoanelor din afara forței de muncă, dintr-o țară” și că „nu arată câți ani muncesc persoanele care sunt angajate”. De fapt, arată Eurostat, anii de muncă de-a lungul vieții sunt rezultatul combinării a doi indicatori: „ce proporție din populația adultă se află în cadrul forței de muncă (angajați sau șomeri) în fiecare an din viață” și speranța de viață dintr-o țară.
În România, stagiul complet de muncă pentru a beneficia de pensie de stat este de 35 de ani. Cu toate acestea, la pensie se poate ieși mai devreme, pe diverse considerente. De exemplu, categoriile care se bucură de pensii de serviciu („speciale”) au și facilități care le permit să iasă la pensie la o vârstă relativ mică. Militarii, polițiștii, angajații serviciilor secrete și magistrații pot ieși la pensie chiar și la 45 de ani, dacă muncesc un număr de ani în „condiții speciale”. Chiar și așa, vârsta standard de pensionare pentru militari este, conform legii, doar de 60 de ani.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
