Cinci teme critice pot determina alegătorii să voteze NU la referendum, refuzând independența, după 307 ani de asociere cu Anglia, scrie CNN.
- Moneda scoțiană. Liderul naționalist, Alex Salmond, aflat în funcția de premier al guvernului scoțian, dorește să păstreze o uniune monetară cu Anglia, folosind lira sterlină pe mai departe. Parlamentul britanic a refuzat. Planul B prevede folosirea lirei fără permisiunea englezilor sau emiterea de moendă proprie. România s-a aflat într-o situație asemănătoare, când tezaurul BNR a fost confiscat de ruși. Leul a avut acoperire în rezervele de petrol, nu în aur, după primul război, până la refacerea tezaurului BNR.
- Rezervele de petrol și gaze, adevărata miză a independenței, sunt estimate de naționaliști la 1500 miliarde de lire, în vreme ce britanicii susțin că nu depășesc 150 de miliarde de lire, ca valoare.
- Datoria britanică pe care trebuie să o plătească scoțienii este de 130 de miliarde de lire, adică 10% din datoria Marii Britanii. Deși despărțirea ar fi una amiabilă, iar cota nu este exagerată, apare riscul unor atacuri la bursă, iar Scoția depinde periculos de o piață volatilă, cum este cea din domeniul petrolier.
- Marile companii multinaționale nu susțin independența, în vreme ce IMM-urile ar îmbrățișa viziunea naționaliștilor. În special companiile financiare au amenințat că se mută la Londra, dacă Scoția își proclamă independența. Pe lângă problemele pe piața muncii, apar riscuri financiare majore.
- Fără armată, monedă proprie și cu o economie bazată mai ales pe resurse, Scoția va căuta să adere la UE. Tratatele Uniunii precizează că o țară care se desprinde dintr-un stat UE va relua procesul de aderare de la zero. Aderarea este un proces care va dura și poate fi blocată de oricare dintre cei 28 de membri.
Interesul României, descurajarea separatismului
Acesta este argumentul pe care România îl poate aduce, înclinând balanța la referendumul din 18 septembrie. Unioniștii au atras atenția alegătorilor că unele state UE nu vor fi de acord cu aderarea Scoției, pentru a nu încuraja propriile mișcări separatiste.
În cazul Kosovo, România și Spania, de exemplu, nu au recunoscut noul stat, în ciuda alianței strânse cu SUA și a ajutorului dat pentru pacificarea zonei. Este foarte probabil ca eventuala aderare a Scoției să nu aibă sprijin politic în România. O poziție publică de la București ar fi un ajutor pentru britanici, într-un moment critic al existenție Regatului Unit.
Politicienii de la București au dat uneori mesaje electorale ”europene”, fiindcă există mulți români în diaspora, care votează în țările de reședință. Înainte de alegerile din Franța, Victor Ponta a trimis un mesaj de susținere pentru Francois Hollande. În acel mesaj îl acuza pe Nicolas Sarkozy că e ”un bufon, populist și demagog”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
