Robert Fico pune sub semnul întrebării viitorul Slovaciei în NATO: "Neutralitatea ar fi foarte benefică pentru noi"

Cu doar câteva zile înainte de summitul NATO unde se vor discuta noi angajamente privind creșterea bugetelor pentru apărare, premierul Slovaciei, Robert Fico, a lansat o idee neașteptată. Slovacia ar putea avea de câștigat dacă ar urma o politică de neutralitate. Declarația, făcută marți într-o conferință online, este prima în care liderul de la Bratislava abordează deschis posibilitatea renunțării la apartenența țării sale la Alianța Nord-Atlantică.

"Din nefericire însă, decizia nu se află în mâinile mele"

„Dacă mă întrebaţi pe mine, vă spun că în aceste vremuri de înarmare fără sens, când companiile producătoare de armament îşi freacă mâinile de bucurie (...), neutralitatea ar fi foarte benefică pentru Slovacia”, a afirmat Fico. „Din nefericire însă, decizia nu se află în mâinile mele”, a adăugat el.

Deși declarația nu are efecte juridice și nu semnalează o ieșire iminentă din alianță, poziția premierului a generat reacții dure pe scena politică internă. Partidul de opoziție Slovacia Progresistă a calificat afirmațiile drept „absurde, iresponsabile şi periculoase”. Surprinzător, inclusiv președintele Slovaciei, Peter Pellegrini, cunoscut aliat al lui Fico, a criticat ideea.

Pellegrini a subliniat că neutralitatea ar implica costuri mult mai mari pentru Slovacia decât actualul angajament în NATO, chiar și în contextul unei majorări semnificative a bugetelor de apărare. Secretarul general al alianței, Mark Rutte, va propune la summitul din 24-25 iunie ca statele membre să aloce 3,5% din PIB exclusiv pentru apărare și încă 1,5% pentru domenii adiacente, cum ar fi infrastructura. Iar fostul președinte american Donald Trump dorește ca pragul să fie ridicat chiar la 5% din PIB.

"A fi o ţară neutră nu înseamnă că eşti o ţară prietenă cu toată lumea şi că nimeni nu-ţi poate face rău"

Președintele Pellegrini a avertizat asupra implicațiilor unei asemenea schimbări strategice. „A fi o ţară neutră nu înseamnă că eşti o ţară prietenă cu toată lumea şi că nimeni nu-ţi poate face rău. Neutralitatea înseamnă că nu faci parte din unele mari instituţii internaţionale, dar trebuie să-ţi garantezi singur totul. Iar atunci s-ar putea să nu ai nevoie de 3,5% (din PIB) cheltuiţi pentru armament, ci probabil de 7,8,10% şi să nu mai poţi gestiona deloc acest lucru”, a explicat acesta. 

În opinia sa, dacă NATO va adopta noul prag de cheltuieli, tranziția ar trebui să se facă treptat, pe parcursul a zece ani, potrivit Agerpres.

Declarațiile recente ale lui Fico se înscriu într-o linie de discurs tot mai critică la adresa structurilor occidentale, apropiindu-l de lideri ca Viktor Orban, premierul Ungariei, cunoscut pentru pozițiile sale eurosceptice și prietenoase cu Rusia. În acest context, sugestia privind neutralitatea poate fi văzută ca o provocare simbolică adresată Alianței Nord-Atlantice, într-un moment în care liderii săi se pregătesc să adopte noi măsuri pentru a contracara influența Moscovei în regiune.

CITEȘTE ȘI: Robert Fico pune sub semnul întrebării viitorul Slovaciei în NATO: "Neutralitatea ar fi foarte benefică pentru noi"

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News