Vorbind în timpul unei conferințe de presă virtuale la Geneva, administratorul Programului de Dezvoltare al ONU, Achim Steiner, a spus că analiza a 159 de țări în curs de dezvoltare a indicat că creșterile prețurilor la mărfurile cheie au deja „impact imediat și devastator asupra celor mai sărace gospodării din lume”.
Studiul arată că șocul economic al invaziei Ucrainei de către Rusia a venit după 18 luni de blocări din cauza pandemiei de COVID-19, care a avut un impact negativ mai lent, dar cumulativ și puternic asupra economiilor mondiale. El a spus că pandemia a împins deja aproximativ 125 de milioane de oameni în sărăcie.
La aceeași conferință de presă, economistul principal al PNUD, George Gray Molina, a declarat că, ca rezultat, multe țări s-au confruntat cu 36 de luni de „șoc după șoc după șoc”.
Molina a spus că impactul războiului a fost „drastic”, afectând aprovizionarea globală cu alimente și energie și declanșând creșterea inflaționistă.
Steiner a spus că eșecul guvernelor de a lua măsuri decisive și „radicale” riscă să provoace neliniște pe scară largă, deoarece răbdarea și capacitatea oamenilor de a face față situației se epuizează.
El a subliniat situația din Sri Lanka, unde guvernul este în frământări, iar națiunea se confruntă cu o penurie de alimente și combustibil și nu își achită datoria națională pentru prima dată în istoria sa.
Studiul programului de dezvoltare oferă câteva recomandări de politică financiară pentru a aborda criza. Steiner a sugerat, de exemplu, că ar putea fi posibil ca unele țări să abordeze inflația fulgerătoare fără a recurge la „instrumentul contonant” de creștere a ratelor dobânzilor.
El a spus că instituțiile multilaterale de investiții, cum ar fi Fondul Monetar Internațional (FMI), ar putea oferi mai mult capital pentru a permite națiunilor să facă față crizei prin împrumuturi direcționate și alte măsuri de răspuns la criză.
NASA: Rusia controlează aproape un sfert din terenurile agricole ale Ucrainei
Rusia controlează 22% din terenurile agricole ucrainene şi războiul ameninţă culturile din vara aceasta, ceea ce ar putea agrava şi mai mult criza alimentară mondială, estimează cercetătorii de la NASA, relatează joi AFP.
Grânarul lumii este în război şi noi suntem în primul stadiu al unei crize alimentare care va afecta probabil fiecare ţară şi fiecare om în lume într-o anumită măsură, afirmă Inbal Becker-Reshef, directoare a Programului pe teme agricole al agenţiei spaţiale americane.
Conform imaginilor din satelit captate pe 13 iunie de misiunea Sentinel-2 a agenţiei spaţiale europene şi analizate de programul NASA, un procent de 22% din terenurile agricole ale Ucrainei se află sub controlul trupelor ruse, în estul şi sudul ţării.
Aceste suprafeţe echivalează cu 28% din recoltele pentru cerealele de iarnă (grâu, orz, secară) şi 18% pentru recoltele de vară (porumb şi floarea soarelui) ale Ucrainei, estimează NASA.
Înaintea lansării invaziei ruse, pe 24 februarie, Ucraina deţinea 46% din exporturile mondiale de floarea soarelui, 9% din cele de grâu, 17 din cele de orz şi 12% din cele de porumb, potrivit Departamentului Agriculturii al SUA.
De partea cealaltă, Rusia consideră că statele occidentale exagerează importanţa cerealelor ucrainene pe piaţa mondială, argumentând prin faptul că, în pofida ponderii ridicate a exporturilor ucrainene de cereale în totalul exporturilor mondiale, în privinţa producţiei totale de cereale la nivel mondial ponderea Ucrainei este de sub 1%.
Perioada iulie-octombrie este deosebit de importantă pentru agricultorii ucraineni, atunci fiind recoltate cerealele de iarnă şi cele plantate în primăvară. De asemenea, cerealele de iarnă care vor fi recoltate anul viitor trebuie plantate înainte de noiembrie.
Mai mult, fermierii ucraineni sunt descumpăniţi în faţa creşterii preţurilor la carburanţi şi îngrăşăminte şi a ameninţărilor generate de războiul în desfăşurare.
Potrivit estimărilor principalei asociaţii a producătorilor şi exportatorilor din Ucraina, recoltele vor scădea cu 40% la grâu şi 30% la porumb.
Ucraina este în plus supusă unei blocade navale ruseşti şi nu-şi poate exporta cerealele pe cale maritimă. Închiderea Mării Azov şi blocarea porturilor ucrainene de la Marea Neagră, minate de armata ucraineană, au privat piaţa mondială de peste 25 de milioane de tone de cereale ucrainene, alimentând creşterea preţurilor şi ameninţarea foametei pentru milioane de oameni în lume.
Rusia s-a declarat dispusă să ofere garanţii formale că nu va ataca porturile ucrainene dacă Kievul acceptă să-şi demineze zona de coastă pentru a permite reluarea navigaţiei comerciale. Oficiali ucraineni au declarat însă că ţara lor nu va accepta să-şi elimine minele amplasate în Marea Neagră pentru a nu deveni vulnerabilă în faţa unui eventual atac rusesc de pe mare.
Rusia şi Ucraina însumează circa o treime din exporturile mondiale de grâu, iar exporturile de cereale şi îngrăşăminte ruseşti, deşi nu sunt vizate direct de sancţiunile occidentale impuse Moscovei după agresiunea asupra Ucrainei, au fost de asemenea împiedicate, ca urmare a suspendări schimburilor bancare şi financiare în urma acestor sancţiuni.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
