Ministerul Justiției a finalizat și pune de luni în dezbatere publică proiectul Strategiei Naționale Împotriva Criminalității Organizate 2021-2024, despre care ministrul Cătălin Predoiu spune că „va ghida în mod eficient răspunsul statului român la fenomenul criminalității organizate”.
Ministerul Justiției a inițiat și coordonat, în perioada martie-august, consultări interinstituționale pentru înființarea unui grup de lucru ce a inclus instituții precum Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ), Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Serviciul Român de Informații (SRI) și Serviciul de Informații Externe (SIE). Pentru definitivarea abordării strategice au mai fost consultate Ministerul Finanțelor Publice (MFP) și Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS).
„Timp de aproape 4 luni, între august și noiembrie 2020, am lucrat pentru a radiografia cât mai onest situația în care ne aflăm, capacitatea națională de răspuns la provocările pe care le ridică criminalitatea organizată, contextul internațional în care sunt plasate fluxurile infracționale transfrontaliere. În acest timp, am beneficiat și de expertiza specialiștilor FBI, cu ajutorul Ambasadei SUA la București și al Departamentului de Stat pentru Justiție”, a declarat ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, potrivit Mediafax.
Structura proiectului
Strategia Națională împotriva Criminalității Organizate 2021-2024 este structurată pe cinci direcții de acțiune: creșterea capacității de prevenire a fenomenului și a rezilienței în fața acestuia; dezvoltarea capacității instituționale de a lupta împotriva criminalității organizate; consolidarea intervenției împotriva formelor de manifestare a criminalității organizate; limitarea accesului grupurilor de crimă organizată la resurse financiare; consolidarea cooperării naționale și internaționale.
Din punct de vedere al rezultatelor, la finalul perioadei de implementare a strategiei, instituțiile responsabile vor fi în măsură să arate că și-au consolidat capacitățile de prevenire și contracarare a fenomenului în regim integrat.
Cooperarea cu partenerii externi, mai intensă și mai eficientă
Totodată, spun cei de la Ministerul Justiției, într-un comunicat de presă, cooperarea cu partenerii externi va fi mai intensă și mai eficientă atât la nivel european, cât și internațional.
„Victimele acțiunilor întreprinse de rețele de criminalitate organizate vor beneficia de măsuri de protecție ce le vor asigura redobândirea sentimentului de siguranță și de încredere în autorități. Martorii vor beneficia, de asemenea, de măsuri de protecție proporționale cu riscurile asumate în cadrul procesului penal și necesare pentru o mai mare deschidere către cooperarea cu autoritățile judiciare și, ulterior, reintegrarea acestora în societate. Cetățenii se vor simți mai în siguranță și vor asocia efectele pozitive ale reducerii fenomenului de criminalitate organizată cu eforturile susținute din partea autorităților pe această linie”, se arată în documentul citat.
Proiectul a fost supus dezbaterii publice.
„Sunt convins că, la sfârșitul procesului de consultare, vom avea o strategie care să ghideze în mod eficient pentru următorii patru ani răspunsul statului român la fenomenul criminalității organizate”, a mai declarat Cătălin Predoiu, conform sursei citate.
România nu a mai acționat într-un cadru strategic împotriva criminalității organizate de 13 ani, de când și-a încetat efectele Strategia națională de combatere a criminalității organizate în perioada 2004-2007.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
