"La 1 ianuarie 2014, populaţia rezidentă a României era de aproximativ de 19.940.000 de locuitori, fiind primul an după 1989, mai mult, după 1968, cu o valoare sub 20 de milioane. Îmi este foarte greu să spun că este bine sau mai puţin bine. Trebuie să facem studii mult mai profunde pentru a vedea care sunt implicaţiile acestei diminuări a populaţiei pe parcursul celor 25 de ani", a spus preşedintele INS, la o dezbatere privind problematica demografică a României, organizată cu prilejul aniversării a 155 de ani de statistică oficială în România (Ziua Statisticianului), scrie Mediafax.
Tudorel Andrei a precizat că în perioada 1 ianuarie 2002 - 1 ianuarie 2014, populaţia rezidentă a scăzut cu 1,68 de milioane de persoane.
Potrivit preşedintelui INS, până în 2009, scăderea cea mai importantă a populaţiei rezidente a fost urmare a migraţiei externe.
Astfel, în 2009, migraţia externă explică fenomenul scăderii populaţiei în proporţie de trei sferturi, iar sporul natural negativ, în proporţie de un sfert. Începând cu 2010 însă, migraţia externă are o influenţă din ce în ce mai mică, iar sporul negativ predomină.
În 2013, sporul natural negativ are o pondere de peste 91 la sută în fenomenul scăderii populaţiei, iar migraţia externă are o pondere mai mică, de doar nouă procente.
"Toate ţările, inclusiv cele dezvoltate, trec printr-un proces de tranziţie demografic. Asta înseamnă că într-un număr rezonabil de ani asistăm la o scădere a ratei fertilităţii, o scădere a numărului de născuţi vii şi, evident, o îmbătrânire a populaţiei. La nivelul României, făcând o analiză comparativă a ritmului mediu de creştere a speranţei de viaţă şi a vârstei medii, se observă o creştere mult mai accelerată a speranţei de viaţă decât a vârstei medii, ceea ce înseamnă că într-un orizont de timp rezonabil vom asista la un proces de îmbătrânire a populaţiei", a mai spus Tudorel Andrei.
Preşedintele INS a amintit că printre cauzele reducerii populaţiei rezidente se regăsesc reducerea ratei natalităţii în ultimii 25 de ani (de la 16 la 1.000 de femei în 1989 la 8,9 în 2013), creşterea vârstei medii a mamei la prima naştere (de la 23,7 ani în 2000 la 26,2 în 2012) şi scăderea ratei de fertilitate (de la 66,3 născuţi vii la 1.000 de femei în vârstă fertilă în 1989 la 37,5 în 2012).
În aceste condiţii, pentru ca nivelul populaţiei să revină la 20 de milioane de locuitori, fiecare femeie ar trebui să nască minimum doi copii.
"Demografic, pentru a înlocui populaţia actuală, ar trebui să avem 2,1 copii născuţi de o femeie. Dacă avem mai puţin de 2,1 copii născuţi de o femeie, nu putem rămâne la nivelul populaţiei de 20 de milioane de locuitori", a precizat Tudorel Andrei.
Institutul Naţional de Statistică (INS) a transmis, joi, date referitoare la populaţia României, conform cărora numărul persoanelor va continua să scadă, cu aproximativ 7 milioane de locuitori până în 2060, în nicio variantă de proiectare populaţia neputând să înregistreze creşteri.
Potrivit estimărilor, în perspectiva anului 2060, se anticipează că numărul populaţei României va continua să scadă cu aproximativ 7 milioane locuitori (varianta mediană) în comparaţie cu populaţia rezidentă înregistrată în 2013.
"În nici o variantă de proiectare, populaţia României nu va înregistra creşteri. În varianta optimistă (presupunând creşterea fertilităţii, creşterea speranţei de viaţă şi un sold pozitiv al migraţiei externe), în 2060, ţara noastră ar avea cu 5,7 milioane locuitori mai puţin faţă de 2013, iar în cea pesimistă (presupunând scăderea şi apoi menţinerea la un nivel redus a fertilităţii, creşterea speranţei de viaţă şi un sold pozitiv al migraţiei externe) populaţia s-ar diminua cu 7,2 milioane locuitori", a precizat INS.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
