Duma a indicat că aceste media ar putea fi interzise 'în cazul difuzării unor informaţii vizând discreditarea forţelor armate ruse sau legate de introducerea de sancţiuni ' împotriva Rusiei.
Potrivit acestui proiect de lege, procurorul general sau adjuncţii săi vor avea dreptul de a retrage licenţa de difuzare a unei media dacă aceasta publică informaţii ce vor fi considerate 'ilegale' sau 'periculoase'.
Acreditările jurnaliştilor care lucrează pentru media străine ar putea fi de asemenea anulate, potrivit acestui text care urmează să fie adoptat în a doua şi a treia lectură de Dumă şi într-o lectură finală de Consiliul Federaţiei (camera superioară).
Într-un comunicat, Duma adaugă că proiectul respectiv de lege permite de asemenea 'închiderea sau limitarea activităţilor media în Rusia dacă autorităţile din ţara de origine a acestei mass-media comit acte neprietenoase faţă de media ruse în străinătate'.
La începutul lunii martie, autorităţile ruse au adoptat două legi ce reprimă faptul de a 'discredita' forţele armate ruse şi difuzarea de 'informaţii mincinoase' despre acestea, două delicte pasibile de pedepse grele cu închisoarea.
De la începerea războiului Kremlinului în Ucraina, media de stat ruse RT şi Sputnik au primit interdicţii de difuzare în Canada, Marea Britanie şi Uniunea Europeană, ceea ce sporeşte riscul de represalii împotriva redacţiilor din aceste ţări care lucrează în Rusia.
La 18 mai, Rusia a închis biroul din Moscova al radioteleviziunii canadiene CBC, în replică la interdicţia difuzării RT în Canada.
Săptămâna trecută, Comitetul pentru protecţia jurnaliştilor, o organizaţie neguvernamentală cu sediul în SUA, a invitat autorităţile ruse să se renunţe la acest proiect de lege, apreciind că textul va 'facilita interzicerea arbitrară a mass-media şi va duce la o creştere a numărului de jurnalişti urmăriţi pentru difuzarea de informaţii '.
Care este greșeala „colosală” făcută de Rusia în cadrul invaziei, potrivit șefului NATO
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că președintele rus, Vladimir Putin, „a făcut o greșeală strategică colosală” în invadarea Ucrainei.
Vorbind la Forumul Economic Mondial de la Davos, marți, Stoltenberg a remarcat că Putin își dorește o NATO slabă, cu mai puține trupe lângă granițele Rusiei, dar acțiunile sale au consolidat alianța, care se află în proces de creștere a numărului de membri, după ce Suedia și Finlanda și-au anunțat intenția de a adera.
Secretarul general a menționat că este încrezător că alianța le va putea primi pe Finlanda și Suedia, în ciuda obiecțiilor Turciei.
„Decizia Finlandei și Suediei de a solicita aderarea la NATO este istorică. Demonstrează că securitatea europeană nu va fi dictată de violență și intimidare”, a spus el.
Stoltenberg a reiterat că, în timp ce se ocupă de regimuri autoritare precum Rusia, este vital ca liderii lumii să nu schimbe nevoile de securitate pe termen lung cu interese economice pe termen scurt. El a afirmat că relațiile economice cu regimuri precum cele din Rusia creează o dependență excesivă de mărfuri cheie, cum ar fi energia. El a menționat, de asemenea, exemplul modului în care partajarea tehnologiei, cum ar fi inteligența artificială, care este vitală pentru armamentul modern, poate submina puterea militară.
„Libertatea este mai importantă decât comerțul liber”, a spus Stoltenberg. „Protecția valorilor noastre este mai importantă decât profitul.”
„Războiul președintelui Putin împotriva Ucrainei a spulberat pacea în Europa. Este într-adevăr o schimbare de joc. Nu doar pentru securitatea europeană, ci pentru ordinea globală”, a continuat el.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
