Baloanele cu aer cald, care zboară între 60.000 și 90.000 de picioare (27.432 km) , ar fi adăugate rețelei extinse de supraveghere a Pentagonului și ar putea fi folosite în cele din urmă pentru urmărirea armelor hipersonice, potrivit Politico.
S-ar putea ca ideea să pară de domeniul science-fiction, dar o serie de documente ale Pentagonului semnalează că tehnologia trece din sectorul de cercetări al Departamentului Apărării la serviciile militare, notează Rador.
"O serie de platforme de mare sau de extrem de mare altitudine prezintă multe beneficii în privinţa rezistenţei lor, în privinţa capacităţii de manevră, dar şi în privinţa flexibilităţii altor utilităţi", a declarat Tom Karako, consilier principal în Programul Internaţional de Securitate, totodată director de program în Proiectul de Apărare Antirachetă la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale.
Armata americană ar putea folosi baloane cu aer cald pentru diverse misiuni
În ultimii doi ani, Pentagonul a cheltuit aproximativ 3,8 milioane de dolari pe proiecte de baloane și pentru anul fiscal 2023 intenționează să cheltuiască 27,1 milioane de dolari pentru a continua munca la eforturi multiple, potrivit documentelor bugetare.
Între timp, Pentagonul lucrează la propriul program de arme hipersonice, în ciuda eșecului de miercuri al celui mai recent test.
În acelaşi timp, în pofida testului eşuat de miercurea trecută, Pentagonul lucrează la propriul program pe tema armamentului supersonic. Speranţa Statelor Unite este ca baloanele să ajute la depistarea şi distrugerea armelor supersonice produse în China şi în Rusia.
În luna august a anului trecut, China a surprins Pentagonul testând o rachetă nucleară supersonică, care totuşi şi-a greşit ţinta cu aproximativ 40 km.
Rusia şi-a accelerat producţia armamentului supersonic ca ripostă la retragerea SUA din Tratatul împotriva Rachetelor Balistice din 2002. În martie, Guvernul rus a pretins că va lansa o rachetă supersonică în cursul unui atac din Ucraina, aceasta fiind prima oară când o asemenea rachetă ar fi fost folosită.
Acesta ar fi doar unul dintre modurile în care asemenea baloane ar putea fi folosite. Baloanele, în formă de lacrimă, pot culege o groază de date şi pot naviga apelând la algoritmi AI (algoritmi bazaţi pe inteligenţă artificială, n. red.)
Şi sectorul privat investeşte în această piaţă
În 2017, în urma uraganului Maria, Alphabet a apelat la baloane ca să poată furniza comunicaţii de telefonie mobilă în Puerto Rico.
În jurul anului 2010, armata investea într-un program de spionaj care, în cele din urmă, a fost suspendat în 2017. Proiectul este cunoscut sub iniţialele JLENS (Joint Land Attack Missile Elevated Netted Sensor System)
Începând din 2015, armata a lansat manevre pe o perioadă de trei ani ca să se hotărască dacă să achiziţioneze sau nu sisteme JLENS de la Raytheon, dar proiectul a căzut.
Armata a hotărât să renunţe la program. JLENS costa aproape $2 miliarde şi era menit să fie folosit de Comandamentul Central al SUA (USCC).
"Dacă ne-am maturiza şi dacă am trece peste eşecul JLENS, pentru dirijabile, baloane şi aerostate viitorul ar putea fi luminos", afirmă Karako.
Modul în care funcționează baloanele cu aer cald
Producătorul baloanelor este Raven Aerostar, o divizie a Raven Industries. Raven a spus că acestea constau dintr-o unitate de control al zborului, alimentată de baterii care sunt încărcate folosind panouri solare.
Ele au, de asemenea, un pachet electronic de sarcină utilă care controlează siguranța zborului, navigația și comunicațiile, a declarat într-un interviu Russell Van Der Werff, director de inginerie la Raven Aerostar.
Curenții vântului permit balonului să plutească de-a lungul unei căi de zbor dorite, iar compania profită de diferite viteze și direcții ale vântului pentru a muta balonul în zona țintă.
Raven Aerostar folosește un algoritm brevetat de învățare automată care prezice direcțiile vântului și integrează datele senzorilor primite în timp real, a spus Van Der Werff.
Compania folosește, de asemenea, un program software pentru a-și pilota și monitoriza flota de baloane și are un centru de operațiuni de misiune cu ingineri de zbor instruiți 24 de ore pe zi, șapte zile pe săptămână, a adăugat el.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
