Cercetătoarea americană Margaret Hamilton a murit la vârsta de 90 de ani.
Cercetătoarea americană Margaret Hamilton, care a condus dezvoltarea sistemului informatic utilizat în cadrul programului selenar Apollo, a încetat din viaţă la vârsta de 90 de ani, a anunţat miercuri Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT), unde a lucrat aproape 20 de ani, transmite joi AFP, citată de Agerpres.
"Margaret Hamilton, o informaticiană cu o influenţă deosebită, cunoscută pentru faptul că a condus echipa" responsabilă de dezvoltarea sistemului informatic la "MIT în cadrul programului Apollo al NASA, a decedat la 30 septembrie. Avea 90 de ani", a scris prestigioasa instituţie pe site-ul său.
"Să nu încetăm niciodată să mergem înainte"
Directorul agenţiei spaţiale americane, NASA, Jared Isaacman, a omagiat-o pe Margaret Hamilton pe reţeaua socială X descriind-o drept "o pionieră a cărei muncă a contribuit la realizarea programului Apollo şi a primelor călătorii ale omului pe Lună".
"Cel mai bun mod de a-i onora moştenirea este să continuăm de unde s-a oprit generaţia ei şi să nu încetăm niciodată să mergem înainte", a adăugat el.
Celebrul program Apollo le-a permis americanilor să întreacă Uniunea Sovietică în prima cursă către Lună, în anii '60 şi '70.
Margaret Hamilton / FOTO: captură video Computer History Museum (YouTube)
Misiunea NASA Artemis 3, care urmează să trimită astronauţi pe Lună pentru prima dată de la ultima misiune Apollo din 1972, este prevăzută pentru 2027, după mai multe întârzieri.
Născută în 1936 în Indiana, Margaret Hamilton a studiat matematica înainte de a lucra la departamentul de meteorologie al MIT şi ulterior la primul sistem american de apărare aeriană.
Prima femeie programator în cadrul proiectului
În 1965, ea a aplicat pentru un post la un laborator al universităţii, Instrumentation Lab, specializat în proiectarea instrumentelor aeronautice care, la acea vreme, căuta experţi pentru a dezvolta un program informatic menit să "trimită un om pe Lună".
"Intrigată de această provocare", Margaret Hamilton "a fost angajată ca prim programator al programului Apollo la MIT, devenind astfel prima femeie programator în cadrul proiectului", se menţionează în comunicatul universităţii.
Imaginea-simbol a muncii sale
În 1968, ea conducea echipa însărcinată cu dezvoltarea software-ului programului selenar. Opt ani mai târziu, în 1976, Margaret Hamilton a părăsit MIT pentru a pune bazele propriei companii de informatică.
Devenită o figură emblematică a femeilor de ştiinţă, ea este cunoscută publicului larg în special datorită unei fotografii în care apare stând în picioare lângă un teanc de hârtii care îi ajunge până la bărbie, conţinând datele software-ului de ghidare al misiunii Apollo.
Margaret Hamilton / FOTO: captură video Computer History Museum (YouTube)
Misiunea Apollo 11
Misiunea Apollo 11 din 20 iulie 1969 a reprezentat primul pas al unui om pe un corp extraterestru, fiind punctul culminant al unei curse spațiale intense între SUA și URSS în timpul Războiului Rece.
Uniunea Sovietică a dominat inițial explorarea spațială prin lansarea primului satelit artificial (Sputnik 1, 1957), trimiterea primei ființe în spațiu (Laika, 1957) și zborul primului om în cosmos (Iuri Gagarin, 1961).
Președintele american John F. Kennedy a fost inițiatorul moral al programului, promițând în 1961 că SUA va trimite un echipaj pe Lună până la sfârșitul anilor '60, proiect finanțat ulterior cu bugete masive de către Congresul american.
Până la oprirea programului în anul 1972, determinată de mutarea fondurilor către Războiul din Vietnam, 24 de oameni au călătorit spre Lună, iar 12 au pășit efectiv pe suprafața ei. Din cauza lipsei de atmosferă de pe Lună, urmele primilor pași făcuți de oameni vor rămâne imprimate pe suprafața acesteia pentru totdeauna.
