"Asociaţia Magistraţilor din România a abordat cu constantă seriozitate problema modificării legilor Justiţiei, începând cu anul 2015 - când a fost prezentată prima formă a proiectului, la iniţiativa Consiliului Superior al Magistraturii. AMR a dovedit bună-credinţă şi deschidere efectivă spre dialog, cu scopul expres afirmat al găsirii celor mai bune soluţii legislative, însemnând respectarea independenţei judecătorului, a principiului separaţiei puterilor - fără negarea regulii 'check and balance' -, consolidarea, în limitele constituţionale, a statutului magistratului, atenuarea/ eliminarea unor vulnerabilităţi ale sistemului generate de anumite reglementări sau de lipsa acestora, confirmarea justiţiei ca putere într-un stat democratic", se precizează într-un comunicat.
Reacţie de 'yes man'
Sursa citată arată că amintita deschidere la dialog nu a implicat, nici în 2015 ori în 2016 şi nici acum, un acord 'orb' faţă de propunerile făcute, o reacţie de 'yes man', ci a însemnat expunerea punctuală, cu argumente clare, atât a elementelor pozitive, de acceptat pentru sistem şi magistraţi, cuprinse în formele succesive ale proiectului, cât şi critica evidentă a propunerilor negative, AMR nelimitându-se la cele cu efecte prejudiciante, ci împotrivindu-se şi celor ce prezentau doar un astfel de potenţial. Proba de netăgăduit o constituie observaţiile scrise redactate şi depuse/ trimise de AMR organului legiuitor (Senat), Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii, de mai multe ori, în ultimii ani, cu privire la fiecare din cele trei legi în discuţie. Probă sunt şi replicile date de reprezentanţii AMR în cadrul grupurilor de lucru organizate la Senat (2015, 2016) şi la Ministerul Justiţiei (2016), ale căror înregistrări pot fi consultate. Probă sunt şi modificările aduse unor propuneri prin preluarea textelor concepute de AMR, se precizează în comunicat.
În acelaşi sens, al separării apelor dintr-o necesitate de necontestat, Asociaţia Magistraţilor din România arată că a subliniat atât public, cât şi prin ultimele observaţii pe care le-a trimis Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la propunerile de modificare a Legilor nr. 303/2004, 304/2004 şi 317/2004, că există elemente purtătoare de regres, care ating nepermis independenţa magistratului şi nu pot aduce decât deservicii evidente sistemului, respectiv statutului magistraţilor.
Propuneri inacceptabile
"În acord cu opinia judecătorilor, AMR a subliniat că nu poate fi acceptată propunerea referitoare la trecerea Inspecţiei Judiciare sub autoritatea executivului (ministrului Justiţiei), coroborată cu păstrarea bugetului la MJ şi cu eliminarea unor avize conforme ale CSM în materii care interesează direct organizarea instanţelor, după cum inacceptabile sunt şi propunerile privind crearea unei structuri speciale pentru anchetarea magistraţilor, reaşezarea răspunderii magistraţilor într-un tipar care nu se potriveşte cu cel constituţional, condiţionarea accesului în magistratură de vârstă şi (cumulativ) de experienţa într-o profesie juridică, manifestându-şi dezacordul şi faţă de eliminarea preşedintelui României din procedura de numire a procurorilor de la vârful parchetelor', se subliniază în comunicat. Pe de altă parte, 'aşa cum era nu numai normal, ci şi corect, necesar, Asociaţia Magistraţilor din România nu putea ignora sau ascunde punctele pozitive cuprinse în ultima formă a proiectului, mai cu seamă că au fost rezultatul dezbaterilor şi consultărilor cu magistraţii, pe parcursul demersurilor din ultimii trei ani'. În acest sens, se arată în comunicat, AMR şi-a exprimat acordul faţă de separarea carierelor şi drepturilor judecătorilor şi procurorilor - care a făcut şi obiectul dezbaterilor în cadrul întâlnirii profesionale periodice a reprezentanţilor Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiţiei, Institutului Naţional al Magistraturii, Şcolii Naţionale de Grefieri şi a reprezentanţilor tribunalelor, fiind cuprinsă în Rezoluţia din 29 mai 2017, prin care s-a solicitat această separare -, 'schimbarea nerăsărind din neant, ci fiind cerută de câţiva ani, prin raportare la atributele constituţionale recunoscute şi garantate judecătorilor, respectiv procurorilor".
Acord
De asemenea, AMR susţine că şi-a exprimat acordul faţă de introducerea condiţiei vechimii ca judecător, pentru înscrierea la examenul de promovare la ÎCCJ - subliniind în mod constant necesitatea introducerii unei astfel de reglementări, fără a diminua aria atribuţiilor procurorilor, prevăzută de lege, activitatea şi experienţa profesională a acestora, locul şi rolul lor în sistemul judiciar.
"Însă, trebuie să admitem, dacă dorim să ne păstrăm în limitele obiectivităţii, că exercitarea atribuţiilor specifice judecătorului, prin care se formează abilităţile profesionale cerute, ca exigenţă sine-qua-non, la instanţa supremă, ţin de desfăşurarea efectivă a activităţii de judecător, anterior accederii la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În acest context, pozitivă apare şi propunerea privind posibilitatea trecerii din funcţia de judecător în cea de procuror sau invers, la nivelul judecătoriei", precizează AMR.
Asociaţia Magistraţilor notează că propunerile din proiect pe care le-a considerat inacceptabile au fost expuse în scris, prin observaţii, fiind susţinute, ca atare, în spaţiul public, prin comunicate şi luări de poziţie. Cu toate acestea, AMR precizează că nu a observat elemente concrete care să probeze voinţa Executivului de a purta un dialog, pentru eliminarea sau îndreptarea acestora, anterior luării oricăror măsuri pentru continuarea procedurii de modificare a legilor Justiţiei.
[citeste si]
Privilegii
"În afara referirii domnului ministru la faptul că magistraţii vor să-şi conserve privilegiile (care ar fi acelea?, când legile noastre gem de interdicţii şi incompatibilităţi, condiţiile materiale de la instanţe sunt necorespunzătoare, programele informatice sunt departe de a răspunde necesităţilor, ba ne temem că ne vor lăsa în curând, examenele sunt istovitoare spre inumane) şi în afara menţiunii că, în privinţa situaţiei Inspecţiei Judiciare, ar fi trei variante de propuneri (nouă ne-a fost comunicată una, pe care am lucrat), nu ni s-au adus la cunoştinţă nici propuneri concrete şi nici semne efective de dialog', se menţionează în comunicat. AMR consideră că nu poate fi aruncată de-o parte munca depusă în ultimii trei ani, când 'a plouat cu propuneri de modificare a legilor Justiţiei', faţă de care a trebuit să reacţioneze. 'De aceea, vă solicităm ca, anterior luării în discuţie a proiectului, să eliminaţi propunerile inacceptabile şi să ne daţi răgazul îndreptăţit de a ne spune punctul de vedere, într-un dialog direct (fără a galopa, aşa cum am fost obligaţi să o facem, faţă de timpul scurt în care a trebuit să ne consultăm, să studiem, să redactăm observaţii), cu încredinţarea că ştim care sunt şi nevoile, şi vulnerabilităţile, şi succesele sistemului", se mai arată în comunicatul AMR, citat de Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
