La 80 de ani după ce bombele atomice au devastat Japonia, Donald Trump alimentează amenințarea nucleară

Politica fiecărui președinte american de la Harry S. Truman încoace a fost de a limita proliferarea armelor nucleare, potrivit Reuters.

Acestea nu au avut întotdeauna succes. Cele mai puternice arme din lume s-au răspândit, nouă țări deținându-le în prezent. Dar niciun președinte al Statelor Unite nu a urmărit în mod activ proliferarea lor în continuare, așa cum se pregătesc să facă acum politicile beligerante ale lui Donald Trump.

În 2018, în timpul primului său mandat prezidențial, Trump a rupt acordul nuclear cu Iranul, care reușise să limiteze îmbogățirea materialelor pentru arme în schimbul reducerii sancțiunilor.

De atunci, Iranul și-a accelerat programul de arme nucleare. Conform estimărilor, Iranul este acum la câteva luni sau chiar săptămâni de a produce mai multe bombe.

La scurt timp după aceea, după o serie de amenințări în creștere, Trump a sugerat că Coreea de Nord a fost de acord să se denuclearizeze. Au urmat discuții, dar un acord nu s-a materializat niciodată.

De fapt, Trump nu a reușit să oprească, darămite să reducă, ambițioasele programe de arme nucleare ale Coreei de Nord. În prezent, se spune că Coreea de Nord deține cel puțin 50 de focoase nucleare, precum și mijloacele necesare pentru a le lansa.

Nu mai este un aliat

Sub cea de-a doua administrație Trump, lumea se confruntă cu un risc de proliferare în creștere rapidă, de un alt tip, care se regăsește nu numai în rândul suspecților obișnuiți din Iran și Coreea de Nord, ci și în rândul unei lungi liste de aliați ai SUA care se bucurau odinioară de garanțiile de securitate americane.

La doar două luni de la începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump, aliații europeni ai Americii sunt din ce în ce mai îngrijorați că SUA nu mai sunt un aliat de încredere.

Acest lucru se datorează suspendării (și apoi restabilirii) transferurilor de arme și a schimbului de informații cu Ucraina, apropierii de Rusia, o prioritate explicită, denigrării deschise a aliaților săi din NATO, sugestiilor că SUA nu vor veni în apărarea lor în caz de atac și amenințărilor sale active și repetate la adresa suveranității și integrității teritoriale a Canadei, Groenlandei și Panama.

În acest context, principiile directoare ale Proiectului 2025 al lui Trump susțin intensificarea testelor nucleare, încălcând un tabu vechi.

Altădată protejați de umbrela sa nucleară, cei mai apropiați aliați ai Americii sunt acum amenințați de aceasta. Pierderea încrederii Europei în SUA este atât de gravă, încât găsirea unor alternative a devenit acum parte a discuțiilor serioase din capitalele de pe continent. Franța și Regatul Unit sunt pregătite să umple golul extinzându-și descurajarea nucleară la țări precum Germania și Polonia.

Situația în Asia

Dar riscul de proliferare este cel mai mare în Asia de Est. În timpul campaniei electorale din 2016, Trump s-a gândit că Japonia și Coreea de Sud ar putea avea nevoie să dezvolte arme nucleare. „Este doar o chestiune de timp”, a spus el.

Din păcate, acel moment este acum.

În timp ce Trump a fost ocupat să ardă poduri în Europa și America de Nord, aliații săi din Asia de Est - Coreea de Sud și Japonia - au urmărit consternați implozia ordinii internaționale conduse de SUA. Aceștia nu au altă alternativă la umbrela nucleară americană decât să își construiască propriile capacități de descurajare.

Sondajele arată acum că mai mult de două treimi dintre sud-coreeni susțin achiziționarea de arme nucleare de către țara lor, independent de SUA. Figuri cheie din spectrul politic, precum și un număr tot mai mare de academicieni și jurnaliști au lansat, de asemenea, în mod deschis ideea nuclearizării.

Pentru a răspunde îngrijorării crescânde a Coreei de Sud și pentru a controla ambițiile sale nucleare emergente, administrația anterioară a lui Joe Biden a lansat în 2023 o inițiativă bilaterală denumită Grupul consultativ nuclear.

Aceasta a stabilit un mecanism regulat între cele două țări pentru a discuta starea umbrelei nucleare și pentru a efectua exerciții de apărare comune. Această măsură a contribuit în mare măsură la liniștirea vocilor care cereau nuclearizarea Coreei de Sud - până la revenirea lui Trump la Casa Albă.

Coreea de Sud

Așa-numita politică externă „America pe primul loc” a lui Trump a oferit Coreei de Sud toate motivele să pună din nou la îndoială fiabilitatea garanțiilor de securitate americane. Dacă administrația Trump este dispusă să își arunce cei mai vechi și mai apropiați aliați din Atlanticul de Nord sub autobuz, există puține motive pentru ca sud-coreenii să își pună în continuare încrederea în SUA.

Oricât de importantă a fost Coreea de Sud pentru marea strategie americană, aceasta a fost întotdeauna un aliat de rangul doi, iar alianța sa bilaterală cu SUA nu a fost niciodată la fel de importantă ca NATO sau la fel de specială ca relația Canada-SUA. Coreea de Sud este mult mai vulnerabilă la abandon, iar acum pare să poată fi extinsă în cea de-a doua administrație Trump.

Devenirea nucleară nu este o chestiune de mijloace pentru Coreea de Sud. Coreea de Sud are una dintre cele mai avansate industrii nucleare civile din lume, cu 24 de reactoare în funcțiune și un know-how științific mai mult decât suficient pentru a produce arme într-un timp scurt, estimat între șase și 12 luni.

Problema a fost întotdeauna una de voință politică, a cărei absență s-a bazat pe asigurările de securitate americane. Având în vedere că administrația Trump demolează în mod activ garanțiile de securitate pentru cei mai apropiați aliați ai săi, Coreea de Sud ar putea ajunge la concluzia că singura cale viabilă pentru continuarea existenței sale în lumea post-americană este achiziționarea de arme nucleare.

Japonia

Nuclearizarea Coreei de Sud ar conduce probabil la un efect de domino, declanșând un nou val de proliferare nucleară în întreaga regiune. În cazul în care Coreea de Sud se îndreaptă spre bombă, Japonia nu va avea de ales decât să îi urmeze exemplul.

Japonia dispune de un ciclu complet al combustibilului nuclear, inclusiv o uzină de îmbogățire a uraniului, instalații de reprocesare a combustibilului uzat, nouă tone de plutoniu și 1,2 tone de uraniu îmbogățit care pot fi ușor transformate în mii de bombe nucleare în doar șase luni.

În timp ce tragediile de la Hiroshima și Nagasaki au servit mult timp drept gardă de protecție împotriva nuclearizării în Japonia, acest tabu moral a fost susținut de o umbrelă nucleară americană credibilă. Și odată ce geniul nuclear va ieși din sticlă, Taiwanul va avea toate motivele să reînvie programul său clandestin anterior de arme nucleare și să își caute propria capacitate de descurajare.

Pericole catastrofale

În timp ce opțiunea nucleară poate fi rațională din punct de vedere individual pentru țările din Asia de Est, rezultatul colectiv pentru regiune și nu numai este plin de riscuri catastrofale.

Lumea se confruntă acum cu cea mai periculoasă problemă de acțiune colectivă, deoarece soluția care a funcționat atât de bine timp de decenii - asigurarea credibilă a securității americane - este în curs de erodare.

Răsturnând însăși ordinea internațională pe care au stabilit-o SUA, administrația Trump nu se limitează la a ciopârți arhitectura globală de securitate susținută de miile de garanții americane de securitate. Implodează din interior ordinea de securitate de după cel de-Al Doilea Război Mondial și bastionul moral, politic și instituțional împotriva proliferării nucleare.

În această lume prădătoare, cu sumă nulă, a politicii externe trumpiane, a pune America pe primul loc înseamnă în mod necesar a-i pune pe toți ceilalți pe ultimul loc - și, pe parcurs, să alimenteze fără să vrea proliferarea nucleară.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News