Vicepremierul Kelemen Hunor a declarat, marţi, că nu s-a discutat încă nici în coaliţia de guvernare, nici în Guvern despre plafonarea preţului sau reducerea accizei la carburant.
"Nu trebuie să preluăm niciun model. Chestia asta nu merge, că noii preluăm un model din Ungaria, din Polonia, din Marea Britanie sau din Statele Unite. Trebuie să vezi cum funcţionează economia ta şi orice plafonare înseamnă că tu, statul, trebuie să plăteşti diferenţa la pompă la cel care comercializează. Ai de unde să plăteşti sau nu, e o altă întrebare", a spus Kelemen Hunor, la Palatul Parlamentului, întrebat dacă în coaliţie s-a discutat despre plafonarea preţului la carburant sau reducerea accizei.
El a adăugat că accizele la carburant ar putea fi reduse pe o perioadă determinată, dar pentru acest lucru trebuie ca statul să discute şi cu producătorii.
"Dacă tu reduci accizele şi ei nu reduc preţul la pompă, atunci nu ai făcut nimic.(...) Pe intervenţia statală pe termen lung nu poţi să reduci, pentru că cei care vin şi aduc benzină, motorină la pompă cumpără de pe piaţă, nu cumpără de la stat. Trebuie să fim foarte conştienţi că lucrurile sunt interconectate şi interdependente. Noi nu putem să plafonăm preţul decât dacă avem bani de unde să plătim diferenţa. Eu cred că dacă va exista o înţelegere pe piaţa petrolului la nivel global, va exista o scădere, dar nu vom reveni la ceea ce am avut acum 4-5 ani. (...) Există cele două variante - reducerea accizei şi plafonare a preţului - dar trebuie discutat. Noi nu am discutat acest lucru nici în Guvern, nici în coaliţie în acest moment", a afirmat vicepremierul.
Kelemen Hunor a mai spus că acest subiect va fi pe masa coaliţiei săptămâna aceasta sau săptămâna viitoare.
"Vorbim de o criză globală, nu vorbim de o criză românească sau balcanică. Dacă nu suntem în stare să explicăm oamenilor că este o criză globală, în care statul român are un segment extrem de mic şi o contribuţie şi mai mică, dar şi o capacitate de intervenţie foarte mică, înseamnă că nu suntem oameni responsabili. Asta este în acest moment situaţia", a conchis Kelemen Hunor.
Kelemen Hunor: Taxa de solidaritate, puţine şanse să fie introdusă
Întrebat, la Palatul Parlamentului, dacă este de acord cu introducerea taxei de solidaritate, Kelemen Hunor a spus:
"Această taxă are puţine şanse să fie introdusă, fiindcă nu s-a luat o decizie şi suntem la sfârşitul lunii iunie. De aceea nu aş intra în detalii. Noi am stabilit în coaliţie că dacă suntem în faza de discuţii, nu venim cu detalii. (...) Nu e o chestiune dacă eu sunt sau nu de acord. Cum bine ştiţi, acum vreo 2-3 ani eu am propus o astfel de taxă, pentru o perioadă foarte scurtă şi pe cifra de afaceri pentru anumite companii, nu pentru toate companiile. Sigur, am susţinut această taxă. Cred şi în acest moment că ar fi o soluţie pe termen lung, pentru un an de zile, maxim pentru doi ani, dar nu a fost această taxă în acest moment discutată".
Kelemen Hunor a menţionat că "orice impozit în plus este o povară pentru societate".
"Aceşti bani vor fi folosiţi pentru a susţine cheltuielile statului, în primul rând în educaţie şi sănătate. Asta a fost propunerea, asta a fost discuţia. În coaliţie nu s-a luat o decizie pe această taxă, a fost o discuţie săptămâna trecută", a afirmat Kelemen Hunor.
Hunor anunță criză alimentară. O vom resimți din august
În contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19 şi de războiul din Ucraina, liderul UDMR pledează pentru protejarea investiţiilor şi pentru măsuri economice şi sociale bine gândite.
Kelemen Hunor a făcut referire, într-un interviu acordat Agerpres, şi la situaţia legată de o criză economică şi alimentară, pentru care vor fi necesare măsuri "bine gândite".
”Criza a început mai demult. Nu poţi să spui: "Marţi, la ora 8,00 începe criza". Este o criză economică din cauza sau datorită pandemiei, depinde de unde te uiţi. Orice criză are şi beneficiari şi are şi oameni care pierd enorm de mult. Marea majoritate pierde. În urma pandemiei, s-a simţit deja de anul trecut această criză economică, mai ales pe anumite segmente, în energie, în distribuţia de mărfuri, mai ales produse şi elemente care sunt fabricate în Asia pentru industria de auto, şi nu numai din Europa, inclusiv în România. S-a văzut ce s-a întâmplat. Dar această criză în fiecare zi se adânceşte, devine din ce în ce mai gravă cu începerea războiului între Rusia şi Ucraina. Efectele, consecinţele războiului se simt deja în economie. Sancţiunile impuse de Occident împotriva Rusiei sunt sancţiuni care au efecte asupra economiilor ţărilor Uniunii Europene şi nu numai."
Criza se va resimți în România începând din august
"Pe termen mediu, pe termen lung, trebuie să fim conştienţi, trebuie să ştim că urmează o criză economică, o criză alimentară. Probabil că prin august-septembrie, începând din toamna acestui an, vom simţi acest lucru. Şi vom simţi nu neapărat noi, din România, nu neapărat noi, din statele UE, efectele directe, imediate, ci ţările africane, unde dependenţa de importurile din Ucraina şi Rusia sunt uriaşe. Dacă acolo există o criză alimentară, dacă există foamete, atunci oamenii pleacă spre Europa şi noi vom simţi efectele crizei mai târziu, dar mult mai brusc. Aceste interdependenţe sunt cunoscute şi eu am spus că trebuie să ne pregătim - UE, statele membre, fiecare stat individual, dar şi împreună, trebuie să ne pregătim pentru o perioadă mai lungă, pentru o criză economică inflaţionistă. Chiar unii vorbesc despre stagflaţie şi nu este un termen mult prea dur pentru a descrie ceea ce urmează. România a început pregătirea încă de anul trecut pe segmentul energetic. În 2022, Guvernul şi-a asumat un set de măsuri în valoare de peste 17 miliarde de lei pe două mari paliere: pe palierul social şi pe cel economic, fiindcă trebuie să mergem în paralel cu cele două segmente" (citește continuarea AICI).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
