Hunor anunță CRIZĂ ALIMENTARĂ. O vom resimți din august, spune liderul UDMR

În interviul pentru Agerpres, Kelemen Hunor face referire şi la situaţia legată de o criză economică şi alimentară, pentru care vor fi necesare măsuri "bine gândite".

”Criza a început mai demult. Nu poţi să spui: "Marţi, la ora 8,00 începe criza". Este o criză economică din cauza sau datorită pandemiei, depinde de unde te uiţi. Orice criză are şi beneficiari şi are şi oameni care pierd enorm de mult. Marea majoritate pierde. În urma pandemiei, s-a simţit deja de anul trecut această criză economică, mai ales pe anumite segmente, în energie, în distribuţia de mărfuri, mai ales produse şi elemente care sunt fabricate în Asia pentru industria de auto, şi nu numai din Europa, inclusiv în România. S-a văzut ce s-a întâmplat. Dar această criză în fiecare zi se adânceşte, devine din ce în ce mai gravă cu începerea războiului între Rusia şi Ucraina. Efectele, consecinţele războiului se simt deja în economie. Sancţiunile impuse de Occident împotriva Rusiei sunt sancţiuni care au efecte asupra economiilor ţărilor Uniunii Europene şi nu numai.

Criza se va resimți în România începând din august

Pe termen mediu, pe termen lung, trebuie să fim conştienţi, trebuie să ştim că urmează o criză economică, o criză alimentară. Probabil că prin august-septembrie, începând din toamna acestui an, vom simţi acest lucru. Şi vom simţi nu neapărat noi, din România, nu neapărat noi, din statele UE, efectele directe, imediate, ci ţările africane, unde dependenţa de importurile din Ucraina şi Rusia sunt uriaşe. Dacă acolo există o criză alimentară, dacă există foamete, atunci oamenii pleacă spre Europa şi noi vom simţi efectele crizei mai târziu, dar mult mai brusc. Aceste interdependenţe sunt cunoscute şi eu am spus că trebuie să ne pregătim - UE, statele membre, fiecare stat individual, dar şi împreună, trebuie să ne pregătim pentru o perioadă mai lungă, pentru o criză economică inflaţionistă. Chiar unii vorbesc despre stagflaţie şi nu este un termen mult prea dur pentru a descrie ceea ce urmează. România a început pregătirea încă de anul trecut pe segmentul energetic. În 2022, Guvernul şi-a asumat un set de măsuri în valoare de peste 17 miliarde de lei pe două mari paliere: pe palierul social şi pe cel economic, fiindcă trebuie să mergem în paralel cu cele două segmente.

Trebuie să susţinem economia, investiţiile, trebuie să protejăm investiţiile, locurile de muncă. Dacă nu vom reuşi să protejăm investiţiile, sigur n-o să ai venituri la buget, nu poţi să plăteşti cheltuielile sociale. Şi pe partea cealaltă, sigur, trebuie să avem grijă de oamenii vulnerabili, de acea pătură socială vulnerabilă despre care tot vorbim şi care, din păcate, creşte în această perioadă de criză şi nu trebuie să lăsăm în urmă pe nimeni. Aceasta este filosofia Guvernului. Măsurile au fost gândite în acest mod. Unele dintre aceste măsuri sunt deja aplicate, sunt aplicabile, alte măsuri vor fi puse în aplicare în perioada următoare, până în august, până în septembrie, etapizat. Şi, bineînţeles, nu spune nimeni din Guvern, nu spun nici eu, că sunt măsurile suficiente, că am terminat treaba. Nu, în funcţie de evoluţia economică, financiară şi fiscală, Guvernul va interveni. Aici trebuie să înţelegem rolul statului. În perioadă de criză se schimbă regula jocului, se schimbă paradigma şi statul va deveni un jucător mult mai important şi în economie, şi în reglementări, decât în condiţii normale, unde noi am spus şi spunem că piaţa reglementează marea majoritate a preţurilor, oferta şi cererea se echilibrează.

Fără investiții și locuri de muncă, fondurile guvernului ar putea ajunge pe sfârșite

Atunci când este o criză, statul trebuie să fie puternic, să fie conştient. Dacă nu intervine, atunci cetăţenii vor suferi. Sigur, când schimbi paradigma, atunci apar fel de fel de, hai să spunem dispute, nu neapărat conflicte, în societate şi în economie. Dar eu cred că, până la această oră, noi am gestionat bine această situaţie şi am reuşit să luăm măsuri atât pentru protejarea investiţiilor publice, protejarea locurilor de muncă şi fără să îndatorăm România, fără să depăşim limita suportabilă, dar şi pe partea socială, prin protejarea cetăţenilor. Pentru preţurile din sistemul energetic, avem deja pentru gaze şi pentru curentul electric măsurile luate, care ne protejează şi în iarna 2022 - 2023, până în martie anul viitor. Şi pentru celelalte zone, pentru celelalte paliere, măsurile sunt luate şi vor fi luate în continuare. Trebuie să înţelegem că nicio măsură nu poate fi luată fără să ţii cont de venituri, de suportabilitate, dacă nu vrei să plăteşti facturile pe datorie, şi dacă nu vrei să opreşti investiţiile, căci ar fi uşor să iei banii de la investiţii şi să dai pentru problemele sociale, pentru a acoperi cheltuielile în zona socială. Dar fără investiţii şi fără locuri de muncă, la un moment dat, casieria rămâne goală şi nu acesta este scopul. Nu acesta este dezideratul Guvernului: să luăm împrumuturi şi doar din împrumuturi să acoperim toate aceste cheltuieli.

Eu sunt mulţumit cu seriozitatea, responsabilitatea cu care au mişcat colegii din cabinet şi, sigur, în funcţie de evoluţie, urmează şi alte măsuri, categoric. În plus, avem de gestionat PNRR, fondurile europene clasice, pe lângă PNRR, sunt sume uriaşe. Noi trebuie să absorbim, până la sfârşitul anului viitor, doar în POR, în jur de aproape 3 miliarde de euro. În PNRR deja am început primele proiecte, merg bine. Şi avem "Anghel Saligny", un proiect de investiţii publice extrem de ambiţios. Este un proiect foarte ambiţios pentru comunităţile locale şi deja ştim că solicitările, necesarul este mult mai mare decât ce putem acoperi în următorii ani, dar începem şi investim conform Ordonanţei şi conform programului de guvernare.” spune liderul UDMR. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News