"...iar femeia să se teamă de bărbat!" - această frază este cea care încheie pericopa ce se citeşte la fiecare cununie ortodoxă din lumea aceasta şi, fiind ultima, este puternic accentuată.
Preotul a decis să explice replica pentru că a văzut - de cele mai multe ori - că femeile prezente la o cununie, care aud acest pasaj, pleacă stupefiate, pe când bărbaţii, mai cu seamă cei violenţi, prind curaj.
VEZI ȘI: Boală controversată considerată mai gravă decât CANCERUL. O femeie din zece suferă de această boală, dar presa nu mediatizează cazurile
Iată ce scrie preotul pe site-ul Ortodoxia Tinerilor:
Sensul acestei sintagme se descoperă doar citind întreg capitolul 5 din Epistola către Efeseni şi mai cu seamă următoarele trei versete:
Versetul 2: "Umblaţi intru iubire, precum şi Hristos ne-a iubit pe noi şi S-a dat pe sine pentru noi jertfă..."
Versetul 21: "Supuneţi-vă unul altuia intru frica Lui Hristos.."
Versetul 22: "Femeile să se supună bărbaţilor lor că Domnului"
Lucrurile sunt foarte clare pentru mine şi, cred, pentru toţi. În versetul 2 se spune negru pe alb că iubirea este singura care poate "conduce" într-o familie. Şi nu orice fel de dragoste, ci cea sprijinită pe jertfă.
Păi, s-o luăm logic: un conducător, dacă se impune prin forţă, va guverna atât timp cât are forţă. După aceea va fi detronat şi executat. Mântuitorul putea foarte uşor să fie un Mesia politic. Avea toate pârghiile. Era suficient numai să fi dorit şi nu mă intra pe un măgar în Ierusalim, ci pe cal ab şi, odată cu el, mulţimea de evrei, frustraţi de conducerea romană. Însă, total invers, a condus prin dragoste, jertfă şi convingerea celuilalt; prin libertate. A spălat picioarele celorlalţi, s-a lăsat umilit. La fel şi în familie, bărbatul sau femeia îşi câştigă respectul şi nu şi-l impune, iar acolo unde există dragoste adevărată, discuţiile despre cine este "cânta" în casa nici nu îşi au rostul, căci dragostea este "cocoşul".
Referitor la versetul 21: "supuneţi-vă unul altuia intru frica lui Hristos", trebuie spus că frica lui Hristos trebuie să o aibă amândoi.
"Frică de Dumnezeu este începutul înţelepciunii", zice împăratul Solomon (Pilde 1, 7). Care frică? Frica ziditoare, nu groaza. Părintele Cleopa spunea că există două capete ale înţelepciunii: la unul este frică de Dumnezeu, iar la celălalt este dragostea. Frica de a nu fi după voia lui Dumnezeu, frica de a nu cădea din iubirea Lui, aduce în noi dragostea adevărată. Următorul verset ne spune că " femeile să se supună bărbaţilor ca Domnului."
Ce să însemne asta? Cum adică ca Domnului, când bărbatul meu este un grosolan, bea, fumează, înjură, nu se închină. Desigur, noi nu putem schimba cuvântul Scripturii. Aşa ar trebui să fie: femeia să se supună bărbatului ca Domnului, iar bărbatul lui Hristos. Da ce să facem când bărbatul nu se supune de cele mai multe ori lui Hristos? Bisericile sunt de cele mai multe ori pline de femei.
Răspunsul ni se dă în versetul 32, care spune că unirea între bărbat şi femeie prin Taina Cununiei este taina "în Hristos şi în Biserică". Adică familia nu poate ființa fără Hristos. El trebuie să se reflecte ca într-o oglindă în cineva dintre membrii familiei. După cum am spus mai sus, după "proiectul" creaţiei, destinat este bărbatul. Bărbatul trebuie să întrupeze pe Hristos în faţa femeii şi a copilului. Pe de altă parte, femeia este "construită" să fiinţeze dependenta de Hristos. Aşa se explică "supunerea" ei.
n concluzie, în Apostol este descrisă starea ideală, perfectă din punct de vedere duhovnicesc în care funcţionează cel mai bine familia: bărbatul model şi icoana vie a lui Hristos, femeia supusă în "frică", în sens de respect duhovnicesc faţă de bărbat, care o iubeşte ca pe sine însuşi (Efeseni 5, 28) şi copii binecuvântaţi, cu educaţie aleasă şi având modele vii pe părinţii lor.
Sursa: Ortodoxia Tinerilor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
