Comisarul european pe Agricultură, Dacian Cioloș, este pus sub urmărire penală în urma plângerii penale formulate de către Cătălin Sandu.
Plângerea penală vizează activitatea fostului ministru al Agriculturii, Dacian Cioloș, care s-a constituit ilegal ca parte civilă în procesul Telepatia privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare.
Plângerea penală a fost formulată de către Sandu Jean Cătălin, inculpat în dosarul "Telepatia", împotriva lui Dacian Cioloș, plângere înregistrată la Parchetul de pe lângă ÎCCJ cu numărul 48856 din 20 martie 2014. Sandu Cătălin îl acuză pe Dacian Cioloș pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu prevăzută de art.297 alin.1 din Noul Cod Penal.
La solicitarea petentului (Vezi AICI) Parchetul a răspuns că "în dosarul cu numărul de mai sus (203/P/2014, NR), s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, prev. de art.297 al1 C.p.(vezi AICI adresa Parchetului).
Citește și: Dosarul Telepatia: De ce sentința împotriva lui Dan Voiculescu poate fi anulată
Dacian Cioloș este acuzat de abuz în serviciu. Infracțiunea a fost săvârșită în calitatea sa de ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în contextul constituirii Ministerului Agriculturii și dezvoltării Rurale ca parte civilă în dosarul de urmărire penală nr. 84/P2004 devenit ulterior Dosarul de instanță nr. 25497/2012 și care are ca obiect judecarea modalității de privatizare de către Agenția Domeniilor Statului a SC Institutul de Chimie Alimentară SA (ICA), se arată în plângerea făcută de Sandu Cătălin.
În esență, abuzul domnului Dacian Cioloș constă în faptul că acesta a acceptat constituirea ca parte civilă a Ministerului Agriculturii în dosarul privatizării ICA, în mod nelegal și netemeinic, cu încălcarea normelor legale în vigoare la data emiterii adresei de constituire ca parte civilă către DNA și fără a-și întemeia în niciun fel cuantumul pretențiilor", se mai arată în documentul citat.
În urma adresei trimisă de către DNA către Ministerul Agriculturii, dacă instituția se consideră parte civilă în dosarul menționat, MAPDR răspunde că se constituie parte civilă cu suma de 222.222.264 de lei, respectiv 60.587.345 euro, în urma raportului de evaluare nr.639/03.07.2008.
De ce răspunsul MAPDR este netemeinic și nelegal
Fără a-și face propria evaluare, fără a ține cont de faptul că textele de lege în baza cărora DNA formulase solicitarea fusese abrogate cu opt luni înaintea privatizării și fără a mai aștepta răspunsul de la ADS, ministerul a trimis adresa nr. 190721/14.10. 2008 la DNA, adresă semnată de Dacian Cioloș, prin care MAPDR s-a constituit parte civilă cu suma menționată mai sus.
Citește și: De ce ar putea ajunge Dacia, Agricola sau Lafarge la DNA
Paradoxal, la trei zile de la această dată, în completarea adresei de mai sus, de la Cabinetul lui Dacian Cioloș este trimisă o nouă adresă la DNA cu răspunsul ADS către minister, în care se arată că privatizarea ICA a fost corectă.
"...Considerăm că întregul proces de privatizare al SC Institutul de Cercetări Alimentare SA s-a desfășurat conform prevederilor legale și a procedurii ADS", se arată în adresa de la ADS.
"Nelegalitatea constituirii ca parte civilă a MAPDR constă și în faptul că sumele încasate în urma privatizării ICA nu au fost utilizate de către Ministerul Agriculturii, fondul Dezvoltării Agriculturii Românești fiind deja desființat la data privatizării societății în luna noiembrie 2003. În aceste condiții, MAPDR nu a avut atribuții privind procesul de privatizare de acțiuni și active, această competență revenind Agenției Domeniilor Statului.
Având în vedere acest aspect, instituția competentă să se pronunțe asupra existenței și recuperării prejudiciului ar fi fost Ministerul Finanțelor Publice.
Constituirea ca parte civilă a Ministerului Agriculturii este nelegală și netemeinică întrucât este acceptată în componența sumei ce constituie presupusul prejudiciu pe care MAPDR l-ar fi suferit ideea unui beneficiu nerealizat raportat la evoluția prețurilor de pe piața imobiliară între 2003-2008, fără a se lua în calcul prevederile legale generale în materia constituirii și funcționării societăților comerciale, indiferent de forma de proprietate asupra acțiunilor, a celor speciale care desemnau pe ADS și nu Ministerul Agriculturii drept acționar al ICA și care precizau că singurele beneficii pe care un acționar le poate avea sunt dividendele, și în niciun caz sume de bani stabilite prin raportare la valoarea activelor societății sau la posibilitatea de valorificare a acestora", se mai arată în plângerea penală depusă la Parchet.
Citește și: Toate privatizările din perioada 2002-2008, anchetate de DNA
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
