Pandemia a dus la scăderea temporară substanțială a speranței de viață în multe țări, inclusiv România, unde a scăzut cu 1,4 ani, până la 74,2 ani. Asta în timp ce media scăderii speranței de viață în Uniunea Europeană, în timpul pandemiei, a fost de 0,7 ani. Dacă în ţara noastră un bărbat mai trăieşte cam 6 ani după ce iese la pensie, în Germania acesta trăieşte încă 11 ani, iar în Polonia aproximativ 10 ani în plus de la data când a ieşit din câmpul muncii. Motivele pentru care în ţara noastră ar fi atât de scăzută speranţa de viaţă, spun specialiştii, ar fi în primul rând stilul de viaţă nesănătos şi alimentaţia săracă în nutrienţi şi vitamine.
Fumăm, nu facem sport şi nu mâncăm fructe şi legume
Românii fumează în exces, consumă mult alcool, au activitate fizică redusă şi nici nu au acces la un sistem de sănătate după modelul celor din afară. Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate, în timp ce cancerul pulmonar este cea mai frecventă cauză de deces prin cancer. În România, femeile trăiesc, în medie, cu 8 ani mai mult decât bărbații (78,4 ani comparativ cu 70,5) - unul dintre cele mai mari decalaje din Uniunea Europeană. Speranţa de viaţă în România este a doua cea mai mică din Uniunea Europeană, după Bulgaria.
Din totalul populaţiei de peste 5 ani, 11,6% au declarat că fac săptămânal sport sau diverse activităţi fizice recreative în timpul liber. Cele mai multe persoane care realizează activităţi fizice sunt copiii cu vârsta cuprinsă între 5-14 ani (50,2%) şi tinerii de 15-24 ani (20,5%). După această vârstă, ponderea persoanelor care fac sport în timpul liber scade semnificativ, de la 11,0% la grupa de vârstă 25-34 ani, la 0,3% la persoanele de 75 de ani şi peste. De asemenea, din totalul populaţiei României de 15 ani şi peste, 8,4% urmează un regim alimentar adecvat. Dintre aceştia, 71,1% urmează un regim legat de consumul redus de sare, 62,2% urmează un regim legat de consumul de grăsimi, 51,2% urmează un regim legat de consumul de zahăr, 24,5% au apelat la un regim alimentar legat de consumul de calorii. În cazul populaţiei din mediul rural se remarcă o pondere mai ridicată, faţă de cea din mediul urban, a regimului legat de consumul de sare (72,8 faţă de 69,9% în mediul urban), iar în cazul populaţiei din mediul urban se remarcă un regim sporit al numărului de calorii consumate (28,0% faţă de 19,6% în mediul rural) şi a consumului de zahăr (53,0% faţă de 48,5% în mediul rural). Cei care locuiesc în mediu urban consumă zilnic fructe în proporţie de 32,1%, în timp ce în mediul rural doar 20,1% din populaţie consumă fructe zilnic. Țările europene cu cea mai ridicată speranță de viață sunt Norvegia (83,3 ani), Islanda (83,1 ani) și Irlanda (82,8 ani), în timp ce la coada clasamentului se află Lituania (75,1 ani), România (74,2 ani) și Bulgaria (73,6 ani).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
