În acelaşi timp, creşterea exporturilor Germaniei spre China s-a redus, potrivit studiului Institutului economic german (IW), care citează economiştii care indică o tendinţă spre majorarea producţiei pe plan local în China.
"Economia Germaniei este mult mai dependentă de China decât invers", a apreciat Juergen Matthes, care a elaborat studiul. El a avertizat că această dependenţă reprezintă o problemă politică deoarece poziţia Beijingului în cazul Ucrainei şi poziţia sa militară faţă de Taiwan a plasat sub observaţie afacerile Germaniei cu China.
"Totuşi, în pofida acestor pericole şi probleme, interdependenţele economice cu China s-au îndreptat în direcţia greşită într-un ritm major, în primul semestru din 2022", susţine economistul.
Conform studiului, investiţiile Germaniei în China s-au ridicat la aproximativ zece miliarde de euro în primele şase luni din 2022, depăşind cu mult precedentul nivel record, de 6,2 miliarde de euro.
Ponderea Chinei în importurile Germaniei a urcat la 12,4% în primul semestru din 2022, faţă de 3,4% în 2000, importurile Germaniei de bunuri chinezeşti în funcţie de valoare înregistrând un avans anual de 45,7%, arată datele IW.
Deficitul comercial al Germaniei pe relaţia cu China a ajuns la aproape 41 miliarde de euro la 30 iunie 2022, decalajul urmând să se adâncească.
IW a cerut Berlinului o schimbare a politicii faţă de China, reducerea subvenţiilor pentru firmele care fac afaceri cu a doua economie mondială, şi mutarea interesului spre alte pieţe emergente, în special din Asia.
Matthes a cerut companiilor din Germania să-şi reducă dependenţa de China, avertizând că orice sancţiuni occidentale contra Beijingului, de exemplu dacă invadează Taiwan, ar provoca în special falimentul firmelor expuse, notează Agerpres.
Cancelarul Olaf Scholz, audiat în parlamentul din Hamburg în ceea ce privește o fraudă fiscală
Potrivit schemei de fraudă fiscală respective, bănci şi investitori tranzacţionează rapid acţiuni ale unor companii în jurul datei de achitare a dividendelor, permiţând diverselor părţi să solicite în mod ilegal dividende şi rambursări.
Schema, în prezent închisă, a căpătat o dimensiune politică în Hamburg din cauza pasivităţii autorităţilor în mandatul primarului Olaf Scholz. Banca locală Warburg, care are un rol important în al doilea mare oraş din Germania, a fost nevoită în final să plătească o factură fiscală în valoare de 50 de milioane de euro după ce Ministerul de Finanţe federal a intervenit. Cancelarul este acuzat că a reacționat cu întârziere în a solicita băncii Warburg returnarea acestei sume.
Cazul ameninţă să submineze poziţia cancelarului Scholz chiar dacă el încearcă să îşi menţină coaliţia guvernamentală pe fondul amplificării nemulţumirii populaţiei din cauza creşterii preţului energiei, mai ales ca urmare a războiului pornit de Rusia împotriva Ucrainei la finalul lunii februarie.
Scholz, care a respins toate sugestiile privind un eventual comportament necorespunzător din partea sa în tratarea acestei chestiuni, se va prezenta la ora 15.00 (n.r. Ora României) pentru o audiere în faţa comisiei de anchetă a parlamentului local din Hamburg.
Aceasta este o chestiune de acum doi ani şi jumătate. Nenumărate dosare au fost analizate, nenumăraţi oameni au fost audiaţi. Rezultatul este mereu: nu a existat influenţă politică, a afirmat recent Olaf Scholz. Însă recenta descoperire de către anchetatori a sumei de 200.000 de euro într-un seif al unui parlamentar din Partidul Social-Democrat (SPD, formaţiunea lui Scholz) a reaprins bănuielile privind intervenţii politice în numele băncii Warburg.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
