Rezultatele de anul acesta de la Bacalaureat au stârnit nemulţumire şi multe discuţii cu privire atât la pregătirea elevilor cât şi la competenţele Ministerului Educaţiei şi ale lui Daniel Funeriu. Sorin Paveliu, omul care a reuşit să anuleze examenul de rezidenţiat din anul 1996, după ce a demonstrat că a fost fraudat, a analizat pentru De Ce News criza examenului de Bacalaureat.
"Ceea ce s-a întîmplat cu elevii căzuţi în număr foarte mare la bac excede normalitatea, aşa cum a fost ea înţeleasă până acum. Este evident că avem de-a face cu o anomalie statistică care poate genera câteva explicaţii posibile: s-a înlăturat posibilitatea de fraudă şi s-a developat o nouă normalitate (respectiv este "normal" că dacă procesul de învăţământ este de slabă calitate rezultatele să fie foarte slabe, iar "normalitatea" din anii precedenţi era una falsă, rezultată prin fraudarea examenului de către elevi cu participarea şi sprijinul cadrelor didactice; o a doua ipoteză este aceea că "normalitatea" anilor precedenţi era una adevarată, iar anomalia din acest an se datorează subiectelor prost formulate sau prea dificile, stresului indus de camerele de supraveghere, absenţei unei simulări de bacalaureat care să pregatească elevii şi să ia "pulsul" nivelului de pregătire; o a treia ipoteză, cel mai probabilă, în opinia mea, este o combinaţie dintre cele două anterioare. Un lucru este cert, analiza statistică a rezultatelor, inclusiv a rezultatelor obţinute pe judeţe, licee, etc ar trebui făcută de către Ministerul Educaţiei, oferind explicaţiile oficiale pentru aberaţiile statistice intilnite şi traşând direcţii viitoare pentru corectare. De altfel, o asemenea analiză statistică, ar trebui să intre în practica oricărui examen.", spune Paveliu
Despre examenul de rezidenţiat din 1996, Paveliu spune că un numar extrem de mare de candidaţi obţinuseră rezultate exagerat de mari, iar examenul a fost anulat la presiunea mass-media.
" În anul 1996, am fost implicat într-un episod în care anomalia statistică descoperită în urma evaluării unui examen s-a materializat în anularea acestuia. Este vorba de examenul de rezidentiat, la care participaseră aprox 10.000 de medici, iar analiza statistică a rezultatelor a arătat că un număr extrem de mare de candidaţi obţinuseră rezultate exagerat de mari. Ancheta Parchetului (procuraturii de la acea vreme) a stabilit că se produsese o traficare a subiectelor, 3 sau 4 persoane au fost condamnate penal cu executare de închisoare. Culmea este că prin metode statistice (calcularea ariei de sub curbă) s-a putut determina cu exactitate şi numărul celor care au reuşit să cumpere subiectele, respectiv 2000, aproximativ 1 din 5 candidaţi.
Ministrul Sănătăţii de la acea vreme - Daniela Bartoş, a anulat examenul ca urmare a presiunii exercitate de mass-media - care nu a avut la dispoziţie decât analiza statistică (curba lui Gauss), dar şi dovada prinderii unuia dintre cei 2000 de candidaţi frauduloşi cu subiectele în buzunar. A fost unul din ralele cazuri în care mass-media a reuşit să convingă clasa politică să acţioneze împotriva furtului în masă. În cazul bacalaureatului, dacă vom considera că rezultatele din acest an reprezintă o nouă "normalitate", mai aproape de adevăr, o analiza statistică a anilor precedenţi ar putea să arate cu precizie liceele şi judetele în care supravegherea a fost una formală şi măsurile pentru preîntâmpinarea unor astfel de situaţii s-ar impune de la sine."
Situaţia de la Bac, un accident
"Ca o concluzie, cred că ceea ce s-a întâmplat în acest an la Bacalaureat este un accident, în sensul că nu s-a urmărit obţinerea unui asemenea rezultat (camerele de supraveghere au fost o iniţiativă a unui inspector care a reuşit să convingă ministrul să le generalizeze), elevii care au picat examenul sunt într-o anumită măsură victime ale unui sistem malformat, care funcţionează prost de an de zile, însă beneficiile pentru viitorul ţării sunt incomparabil mai mari decât preţul plătit. Eu cred că aceşti tineri care paşesc în viaţă prin fraudă, mimând cunştiinţele în loc să muncească pentru a le asimila, nu vor putea depăşi acest statut toată viaţa lor. România este plină de oameni care caută o scurtătură, "o furăciune" prin care să obţină o diplomă, o slujbă etc. pentru care nu sunt cu adevărat calificaţi, iar odată ajunşi în poziţii cheie, devin la rândul lor parte a acestui sistem de fraudare a competenţei în detrimentul celor care aleg calea corectitudinii şi competenţei. Pe termen lung, anomalia statistică din acest an ar putea reprezenta începutul unui salt calitativ semnificativ pentru România, în toate domeniile vieţii socio-economice. Un ochi avizat, ar putea vedea în acest eşec temporar valoarea pe care o are educaţia pentru un popor întreg.", a conchis Paveliu
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
