Comisia Europeană vrea condiționarea fondurilor europene de situația statului de drept (Reuters)
Oficiali europeni neprecizaţi au confirmat, în declaraţii acordate agenţiei Reuters, că în propunerile Comisiei Europene pentru viitorul cadru bugetar multianual al Uniunii Europene va fi cuprinsă şi condiţionarea accesării fondurilor europene de situaţia statului de drept.
'Condiţionalitatea va fi acolo', a spus unul dintre aceşti oficiali. 'Există lideri care flirtează cu alte seturi de valori', afirmă un altul, făcând referire la controversatele reforme judiciare din Polonia şi la 'democraţia iliberală' promovată în Ungaria de premierul Viktor Orban, precum şi la refuzul acestor ţări de a accepta politica de deschidere faţă de migranţi, politică despre care premierul ungar afirmă că este promovată de responsabilii europeni care ar dori să transforme UE într-un 'imperiu' condus numai ei.
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, susţinut de Franţa, Germania şi alte state contributoare nete la bugetul comunitar, va prezenta miercuri propunerile pentru cadrul bugetar multianual al UE pentru perioada 2021-2027, în care, conform oficialilor la care face referire Reuters, accesarea fondurilor europene în cadrul Politicii de Coeziune va fi legată de criterii privind situaţia statului de drept.
Prezentarea acestei propuneri va fi însă doar o etapă în elaborarea bugetului, care urmează să fie definitivat după negocieri ulterioare ce se anunţă dificile.
Amenințarea Poloniei
Oficiali polonezi au sugerat că Polonia ar putea bloca bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027 dacă se va încerca o condiţionare a accesării fondurilor europene.
Ieşirea Marii Britanii din UE va lăsa în bugetul comunitar un gol anual de 12-14 miliarde de euro. Comisia Europeană a propus deja acoperirea parţială a acestui gol prin sporirea contribuţiilor statelor membre, pentru partea neacoperită fiind însă nevoie de economii.
Îngrijorarea țărilor din est
Posibilitatea diminuării bugetului comunitar îngrijorează ţările est-europene, care se tem de o diminuare a fondurilor alocate în cadrul Politicii de Coeziune, ţinând cont de priorităţile pe care executivul comunitar le are acum în vedere (competitivitatea, migraţia, apărarea, combaterea terorismului, etc.) şi de faptul că unele ţări contributoare nete la bugetul UE au refuzat deocamdată să-şi majoreze contribuţiile.
De asemenea, unii politicieni est-europeni susţin că ideea condiţionării accesării fondurilor europene de respectarea statului de drept şi a valorilor europene este o modalitate prin care Bruxelles-ul şi guverne vest-europene vor să rezolve problema scăderii bugetului şi să poată justifica diminuarea fondurilor din Politica de Coeziune în favoarea altor politici, relatează Agerpres.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ion Iliescu, lecție pentru ”noua clasă politică”, greu de înțeles de către luzării momentului de Val Vâlcu
