Joseph Wu a sugerat, de asemenea, că relațiile s-ar putea tensiona și mai mult acum că Xi Jinping și-a asigurat al treilea mandat, epurările politice extraordinare de luna trecută a membrilor rivali ai Partidului Comunist rupând puținele legături neoficiale rămase.
Într-un interviu exclusiv pentru The Guardian, în Taipei, Wu a spus că amenințarea militară chineză „devine mai serioasă ca niciodată”, cu o creștere de cinci ori a incursiunilor avioanelor de război în zona de apărare a Taiwanului începând cu 2020.
Cel mai serios atac al activității militare chineze au fost exercițiile cu foc real din august, organizate după ce Nancy Pelosi, a vizitat Taiwan. Oficialii chinezi au spus că exercițiile, care au inclus lansări de rachete, au reprezentat o trecere prin tactici de blocaj pe care le-ar folosi într-o zi împotriva Taiwanului. Analiştii au remarcat că amploarea exerciţiilor sugerează că probabil au fost planificate de multă vreme, iar vizita Pelosi pur şi simplu a oferit Armatei Populare de Eliberare (PLA) un pretext politic.
„Și suntem destul de siguri că chinezii ar putea dori să folosească un alt pretext pentru a practica viitoarele lor atacuri împotriva Taiwanului. Deci aceasta este o amenințare militară împotriva Taiwanului”, a spus Wu.
Ministrul a spus că nu doar eforturile militare ale Chinei se intensifică, ci o „combinație de presiuni”, inclusiv constrângere economică, atacuri cibernetice, război cognitiv și legal și eforturi diplomatice pentru a izola Taiwanul la nivel internațional.
Odată cu creșterea numărului de incursiuni militare în zona de apărare aeriană a Taiwanului – de la 380 de avioane de război chineze în 2020 la peste 1.500 deja în acest an – există un risc tot mai mare de accidente care ar putea duce la escaladări. Asemenea incidente din trecut au fost atenuate prin intermediul comunicațiilor de peste strâmtoare, dar după ce actualul președinte al Taiwanului Tsai Ing-wen a fost ales în 2016, Beijingul a rupt legăturile oficiale.
Wu a spus că Taiwan a menținut anterior unele linii de comunicare prin oameni de afaceri și academicieni taiwanezi care au avut „conexiuni bune cu partea chineză”.
Dar de când Xi a fost renumit pentru un al treilea mandat la cel de-al 20-lea Congres al Partidului, a avut loc o epurare majoră a rândurilor partidului și acele uși s-au închis, a spus Wu.
„Se datorează faptului că sistemul guvernamental chinez a devenit atât de autoritar. Nu este ca pe vremurile când mediul academic obișnuit putea scrie recomandări guvernului central și poate intra în contact cu factorii de decizie cheie”, a spus el.
„În acești câțiva ani, vedem că universitățile chineze se tem să spună lucruri diferite, altele decât propaganda chineză. Și ne-au spus într-un mod foarte sincer că nu mai sunt conectați la guvernul central, sau chiar dacă sunt capabili să intre în legătură cu birocrațiile guvernamentale, acele birocrații nu par să mai aibă încrederea liderului de vârf.
„El este liderul suprem și nimeni altcineva nu-l provoacă în acest moment”, a continuat oficialul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
