China îndeamnă SUA să ridice imediat noile tarife vamale și promite represalii

Autor: Elena Aurel

Ministerul Comerțului din China a declarat într-un comunicat că această decizie a SUA ignoră echilibrul intereselor stabilit în urma negocierilor comerciale multilaterale de-a lungul anilor și faptul că Washingtonul a beneficiat considerabil de pe urma comerțului internațional.

"China se opune ferm acestei măsuri și va lua contramăsuri pentru a-și proteja drepturile și interesele," a transmis ministerul, în condițiile în care cele mai mari economii ale lumii par să se adâncească și mai mult într-un război comercial ce amenință lanțurile globale de aprovizionare.

Miercuri, Trump a anunțat că Beijingul va fi supus unui tarif de 34%, pe lângă taxa de 20% impusă anterior în acest an, ceea ce ridică totalul noilor taxe la 54%, aproape de pragul de 60% pe care l-a menționat în campania electorală.

Exportatorii chinezi, la fel ca cei din orice altă economie, vor fi supuși unei taxe vamale de bază de 10%, ca parte a tarifului de 34%, pe aproape toate bunurile expediate către cea mai mare economie de consum a lumii, începând de sâmbătă. Restul taxelor vamale mai ridicate, denumite „tarife reciproce”, vor intra în vigoare începând cu 9 aprilie.

Trump a semnat, de asemenea, un ordin executiv prin care închide o lacună comercială cunoscută sub numele de „de minimis”, care permitea pachetelor cu valoare redusă din China și Hong Kong să intre în SUA fără taxe vamale.

Președintele american a ordonat Reprezentantului SUA pentru Comerț să stabilească până la 1 aprilie dacă Beijingul și-a respectat angajamentele asumate în cadrul acordului comercial „Faza 1” dintre SUA și China din 2020.

Acordul prevedea că Beijingul trebuie să crească achizițiile de exporturi americane cu 200 de miliarde de dolari într-o perioadă de doi ani, dar China nu și-a îndeplinit obiectivele după izbucnirea pandemiei de COVID-19.

Datele vamale chineze arată că, înainte de războiul comercial, China a cumpărat bunuri americane în valoare de 153 de miliarde de dolari în 2017, iar această valoare a crescut la 164 de miliarde de dolari anul trecut.

Tarife la nivel global

„În mod paradoxal, tarifele impuse de Trump în alte părți ale lumii vor cauza cele mai mari probleme,” a spus Ruby Osman, expert în China la Institutul Tony Blair pentru Schimbare Globală.

„Firmele chineze au redirecționat comerțul prin țări precum Vietnam și Mexic pentru a evita sancțiunile americane, dar aceste piețe sunt acum vizate și ele de tarife semnificative.”

Strategiile „China+1” au fost adoptate de exportatorii chinezi și de companiile multinaționale care au făcut din China un pilon central al lanțurilor lor de aprovizionare în primul mandat al lui Trump.

Însă, având în vedere că țările care au beneficiat cel mai mult de această schimbare - India, Mexic, Vietnam și Malaezia - se confruntă acum cu tarife între 24% și 46%, avantajul relocării producției din China scade semnificativ.

Tarifele impuse de Trump ar putea încuraja China să își intensifice comerțul cu piețe alternative, dar nicio altă țară nu se apropie de puterea de consum a SUA, unde producătorii chinezi vând bunuri în valoare de peste 400 de miliarde de dolari anual.

„Tarifele lui Trump nu vor ajuta cu siguranță firmele chineze și vor provoca dureri reale în unele sectoare, dar nu vor lăsa o amprentă decisivă asupra economiei Chinei,” a spus William Hurst, profesor la Universitatea Cambridge.

„Exporturile către SUA sunt din ce în ce mai puțin importante pentru China. Tarifele americane vor stimula mai mult comerțul Chinei cu alte regiuni, de la Europa la Asia de Sud-Est și Africa,” a adăugat el.

Însă producătorii chinezi descriu trecerea către piețe alternative drept „o cursă a șobolanilor”, ceea ce duce la războaie ale prețurilor între exportatori și riscă să accentueze deflația în a doua cea mai mare economie a lumii, pe măsură ce companiile își reduc marjele de profit.

China și-a menținut obiectivul de creștere economică pentru acest an la „aproximativ 5%”, în ciuda tarifelor impuse de Trump, care ar putea afecta redresarea bazată în mare parte pe exporturi după pandemia de COVID-19.

Guvernul a promis mai multe stimulente fiscale, emisiuni de datorie suplimentare, relaxare monetară și un accent și mai mare pe stimularea cererii interne pentru a atenua impactul războiului comercial.

„China știa de mult timp că această zi va veni, iar anunțurile relativ reținute privind stimulentele din cadrul reuniunilor parlamentare din martie au fost un calcul strategic, nu o omisiune,” a spus Osman.

„Beijingul a păstrat în mod deliberat mai multe resurse în rezervă, atât în ceea ce privește stimulentele interne, cât și măsurile de retaliere, în cazul în care va trebui să răspundă mai agresiv,” a adăugat ea.

Președintele Chinei, Xi Jinping, ar putea interveni și el, în contextul speculațiilor că cei doi lideri s-ar putea întâlni în iunie în SUA.

„Trump și Xi sunt prinși într-un paradox de presiune și orgoliu,” a declarat Craig Singleton, cercetător senior la Fundația pentru Apărarea Democrațiilor din Washington.

„Strategia lui Trump îmbină presiunea maximă cu gesturi diplomatice surprinzătoare - el vede pârghiile și angajamentele diplomatice ca fiind complementare. Xi, în schimb, este metodic și avers la risc, bazându-se pe întârziere și disciplină. Însă dilema este următoarea: dacă refuză să se angajeze într-un dialog, presiunea crește; dacă reacționează prea devreme, riscă să pară slab,” a adăugat el.

„Niciunul dintre cei doi nu vrea să pară că cedează primul, dar amânarea ar putea adânci blocajul.”