Datele furate au apărut inițial pe internet în mai, în ajunul cursei prezidențiale franceze între Macron și adversara sa de extremă-dreaptă Marine Le Pen, într-o aparentă încercare de a submina încrederea alegătorilor.
În câteva ore de la scurgerea datelor, echipa lui Macron a declarat că a fost ținta unei "operațiuni masive și coordonate" de hacking.
Informațiile făcute publice au venit prea târziu în campanie pentru a avea vreo influență directă asupra alegerilor, în parte după ce Comisia electorală a țării a avertizat că este o infracțiune republicarea oricărui detaliu din e-mailuri înainte de vot.
De atunci, ziarele franceze au afirmat în legătură cu aceste documente că nu au găsit nimic în ele scandalos. Transformând această scurgere de informații într-o bază de date, WikiLeaks a făcut documentele ușor de căutat pentru oricine cu un browser web.
Atacul cibernetic a fost comparat cu campania pentru alegerile din 2016 în Statele Unite, în timpul căreia, potrivit agențiilor de informații americane, Rusia a intervenit în beneficiul președintelui Donald Trump. Rusia neagă amestecul în alegerile din SUA.
Echipa lui Macron a acuzat de asemenea interese rusești pentru încercări anterioare de a interfera cu campania sa. Kremlinul a negat că a fost în spatele unor astfel de atacuri, relatează Agerpres.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
