Bruxelles-ul respinge opoziția lui Viktor Orban: Ucraina merită să înceapă negocierile de aderare. Nu sunt motive pentru blocaj

Autor: Tiberiu Vasile

Blocajul în privința aderării Ucrainei la Uniunea Europeană s-a adâncit atât de mult, încât oficialii de la Bruxelles iau tot mai în serios opțiunea de a trata separat dosarele de candidatură ale Ucrainei și Republicii Moldova. Comisia Europeană a transmis că „nu există motive obiective” pentru a bloca deschiderea primei etape a negocierilor cu Ucraina, răspunzând astfel direct veto-ului aplicat de premierul maghiar Viktor Orban, poziție reafirmată recent în cadrul summitului UE, potrivit Euronews.

Un reprezentant al Comisiei a declarat marți: „Când un stat candidat este blocat fără un motiv obiectiv, în ciuda faptului că îndeplinește criteriile, întregul proces de extindere își pierde credibilitatea.”

"Dacă un stat membru al Uniunii Europene este în război, înseamnă că și Uniunea Europeană este în război, iar nouă nu ne place asta"

Orban argumentează că rezultatele consultării publice naționale din Ungaria, unde aproape 2,3 milioane de cetățeni au participat, indică o opoziție covârșitoare - 95% fiind împotriva aderării Ucrainei la UE. Totuși, prezența la această consultare a fost aproape la jumătate față de numărul votanților din alegerile parlamentare din 2022, când au fost înregistrate circa 5,5 milioane de voturi.

Premierul maghiar și-a susținut poziția în timpul summitului afirmând: „Am venit aici cu un mandat puternic.” Totodată, el a precizat: „Dacă un stat membru al Uniunii Europene este în război, înseamnă că și Uniunea Europeană este în război, iar nouă nu ne place asta.”

Comisia Europeană a reiterat că Ucraina este pregătită să înceapă negocierile pentru primul pachet de capitole, ce vizează domenii cheie precum democrația, drepturile omului, securitatea, sistemul judiciar și achizițiile publice. Acest pachet marchează începutul întregului proces de aderare și va fi și ultimul închis, fiecare etapă necesitând acordul unanim al celor 27 de state membre.

„Din partea noastră lucrurile sunt foarte clare: în acest moment, Ucraina face reforme în cele mai dificile condiții,” a subliniat purtătorul de cuvânt. „Am susținut întotdeauna o abordare bazată pe merit în procesul de aderare, iar în acest caz nu există motive obiective care să împiedice deschiderea primului pachet. Sperăm cu adevărat că vom putea deschide foarte curând acest prim capitol.”

"O decizie politică ce ar defini viitorul integrării Ucrainei în Europa"

De asemenea, Comisia a salutat planul de acțiune al Ucrainei privind protecția minorităților, menit să alinieze legislația internă cu standardele europene pentru combaterea discriminării, a infracțiunilor motivate de ură pe criterii etnice, pentru garantarea accesului egal la serviciile publice și promovarea diversității culturale.

Acest plan a fost conceput și pentru a reduce tensiunile legate de acuzațiile lui Orban privind încălcarea drepturilor lingvistice ale comunității maghiare din Transcarpatia, ce numără aproximativ 150.000 de persoane. Cele două țări au purtat discuții bilaterale, însă negocierile s-au rupt brusc în mai, după ce Kievul a dezvăluit o rețea de spionaj maghiară suspectată că ar acționa împotriva intereselor ucrainene.

Inițial, diplomații europeni au respins obiecțiile Ungariei, sperând că situația se va debloca după preluarea președinției rotative a Consiliului UE de către Polonia, în ianuarie. Însă mandatul polonez a trecut fără niciun progres. Noua președinție daneză a calificat extinderea UE drept „o necesitate geopolitică” și își dorește să avanseze discuțiile.

Consultarea publică din Ungaria a adăugat un nou element în ecuație, conferindu-i lui Orban, după cum însuși afirmă, un „mandat” pentru a continua opoziția tot mai contestată. Între timp, răbdarea Ucrainei scade vizibil. La summitul recent, președintele Volodimir Zelenski a intervenit prin videoconferință cerând o rezolvare. El a subliniat: „Ceea ce este necesar acum este un mesaj politic clar – că Ucraina este ferm angajată pe drumul european și că Europa își respectă promisiunile. Orice întârziere din partea Europei, în acest moment, ar putea crea un precedent global, un motiv de a pune la îndoială angajamentele și cuvântul Europei.” Zelenski a adăugat: „Ne facem partea noastră. Este corect să așteptăm un răspuns pozitiv. Deschiderea primului capitol nu ar fi doar un pas tehnic. Ar fi o decizie politică ce ar defini viitorul integrării Ucrainei în Europa.”

La încheierea reuniunii, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a exprimat susținerea față de Ucraina, fără însă a oferi o soluție concretă pentru blocajul prelungit. „Sub foc continuu, Ucraina adoptă reformă după reformă. Este impresionant,” a remarcat ea. „Ucraina și-a făcut datoria - acum trebuie să o facem și noi. Pentru că procesul de aderare se bazează pe merit. Iar Ucraina merită să meargă mai departe.”

Diplomații iau în calcul separarea candidaturilor Ucrainei și Moldovei

Într-un context atât de tensionat, ideea separării dosarelor de candidatură ale Ucrainei și Moldovei prinde tot mai mult teren. Ambele țări au depus cererea de aderare aproape simultan, după invazia rusă din 2022, și au primit statutul de candidate în aceeași zi, în iunie 2022, avansând până acum în paralel.

Comisia susține că ambele sunt pregătite pentru deschiderea primului capitol, așteptând semnalul unanim al statelor membre. Orban nu a manifestat opoziție față de Moldova, ceea ce în teorie ar putea permite Chișinăului să continue negocierile, în timp ce Ucraina rămâne blocată. Totuși, o astfel de divizare a procesului ar putea fi riscantă, riscând să lase Ucraina în urmă și să afecteze credibilitatea angajamentelor europene.

„Nu cerem separarea Moldovei. Rămâne la latitudinea statelor membre să decidă dacă vor asta,” a punctat purtătorul de cuvânt al Comisiei. „Ceea ce vrem este să sprijinim Ucraina și Moldova în procesul de pregătire pentru aderare.”

CITEȘTE ȘI: Anchetă la Centrala nucleară de la Zaporojie, după ce 6 drone ar fi fost implicate într-un atac