"Cu siguranță brașovenii anului 2021 vor avea multe lucruri de împărtășit Europei și o viață mult mai plăcută, lansând acest concept și acest slogan, "Europa Corona". Să fii Corona culturii europene într-un an este ceva extraordinar și România se va mai întâlni cu această șansă doar în anul 2035. Corona este numele sub care a fost atestat documentar pentru prima oară Brașovul, în anul 1235. Este numele începutului Brașovului multicultural, Istoriei și Tradițiilor. Dar poate să fie și un nume pentru viitor, pentru un început de istorie numit "Brașov-Capitală Europeană a Culturii", a declarat istoricul Nicolae Pepene, cel care a redactat dosarul de candidatură, alături de echipa de proiect formată din cinci persoane.
Acesta a explicat de ce a ales acest slogan declarând că, tradus în latină, Corona sau Coroana simbolizează în cultura europeană "recompensa unei încercări, făgăduință de viață mai bună, accesul la un rang, simbol de consacrare".
"Coroana semnifică onoarea, măreția, bucuria, victoria. Ea răsplătește o cursă spre un țel, fiind semnul manifestării unui succes. În arta profană medievală, Coroana este și atributul Europei", a mai afirmat acesta.
Adina Durbacă, viceprimarul Brașovului, a susținut la rândul ei că dosarul de candidatură a fost depus pe 10 octombrie și că urmează să înceapă monitorizarea, dat fiind că s-a primit și confirmarea din partea Ministerului Culturii.
"Este important pentru noi toți, ca și brașoveni, să demonstrăm că suntem uniți, că ne dorim foarte mult să fim Capitală Europeană a Culturii 2021 și pe această cale fac un apel tuturor brașovenilor să fie alături de noi și să ne susțină proiectul", a mai spus viceprimarul.
Citește și: București, Capitală Culturală Europeană, în 2021? Cultură-turism, legătură esențială
Pe 7 decembrie se va afla dacă Brașovul este pe lista scurtă după ce juriul va evalua candidații, urmând ca Ministerul Culturii și Patrimoniului Național să organizeze întâlnirea de preselecție, pentru adoptarea acestei liste.
Craiova, Cluj Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov, Arad, Brăila, Sf. Gheorghe, Baia Mare, Bucureşti, Suceava,Tg. Mureş și-au exprimat intenția de a participa la întrecerea internă în România, în timp ce în Grecia, competiția se dă între orașele Nafplio, Larissa, Elefsina, Piraeus, Kalamata, Rhodes, Ioannina, Tripoli, Kavala, Volos, Messolongi, Sparta, Chalkida și Chania.
Va urma perioada de jurizare, în două întâlniri: cea de preselecţie (noiembrie - decembrie 2015) şi cea de selecţie finală (septembrie 2016). Juriul va fi format din zece experţi europeni, numiţi de instituţiile europene, după cum urmează: trei de Parlamentul European, trei de la Consiliul Uniunii Europene, trei de la Comisia Europeană. Un membru va fi selectat de Comitetul Regiunilor. Conceptul "Capitală Culturală Europeană" împlineşte, în 2015, 30 de ani de la prima acţiune.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
